Cum a ajuns statul roman sa colaboreze cu chinezii pentru construirea Reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda

De sapte ani se chinuie statul roman, prin Nuclearelectrica, sa demareze proiectului Reactoarelor 3 si 4, si nici acum nu este sigur ca va reusi ceva. La inceput a incercat cu unele dintre cele mai importante companii energetice din Europa, infiintand chiar si o companie de proiect, Energonuclear. Insa acestea s-au retras rand pe rand din compania de proiect. Acum, se afla in discutii cu o companie chineza, China General Nuclear Power Corporation, ajungand in stadiul aprobarii unui memorandum de intelegere. De fapt, urmeaza sa fie aprobat pe 22 octombrie 2015 in AGA Nuclearectrica. Pana la infiintarea unei noi companii de proiect mai sunt sunt si alti pasi. Dar cum a ajuns statul roman sa colaboreze cu o companie chineza, in conditiile in care cele europene au renuntat?

Un scurt istoric al fostei companii de proiect EnergoNuclear

In 2008, Nuclearelectrica a incheiat un acord de investitii cu RWE, GDF Suez, ENEL si CEZ, ArcelorMittal si Iberdrola.
In 2009 a fost infiintata compania de proiect EnergoNuclear SA prin promovarea unei structuri de actionariat in care Nuclearelectrica detinea 51%, ceilalti investitori in proiect detinand restul: RWE, GDF Suez, ENEL si CEZ cate 9,15% iar ArcelorMittal si Iberdrola cate 6,2%.
Ulterior au aparut neintelegeri intre actionari, renegocieri si prelungiri ale acordului de investitii. Investitorii straini au formulat si inaintat catre Nuclearelectrica, sub forma unei pozitii comune, doua cerinte nenegociabile, si anume diminuarea cotei de participare a companiei de stat la capitalul social al EnergoNuclear sub 50%. Au mai cerut si vanzarea catre investitorii straini a unei parti din energia produsa de Unitatile 1 si 2 de la CNE Cernavoda, pana la punerea in functiune a Unitatilor 3 si 4, printr-un contract de preluare imediata/prealabila a energiei.
Pe 8 decembrie 2010, Ministerul Economiei Guvernul a aprobat, printr-un nou memorandum, scaderea cotei de participare a Nuclearelectrica in proiect pana la nivelul de 40%.
In ciuda acelui memorandum aprobat de Guvern, pe 9 decembrie 2010, CEZ a trimis o notificare prin care anunta ca se retrage din proiect, invocand prevederile Acordului de Investitii in vigoare, potrivit carora daca nu s-a atins Decizia Finala de Investitie pana la data limita de 24 septembrie 2010, acordul inceteaza de drept. Nuclearelectrica a fost nevoita sa preia participatia CEZ, ca sa evite dizolvarea EnergoNuclear.
Pe 19 ianuarie 2011, inca trei investitori -GDF Suez, Iberdrola si RWE Power Romania – au notificat celorlalti actionari ai EnergoNuclear intentia lor de a parasi proiectul.
In decembrie 2013, si ultimii investitori, Enel si ArcelorMittal au decis iesirea din actionariatul companiei Energonuclear care gestioneaza proiectul reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda.

Cum au intervenit chinezii

Inca dinainte de retragerea ultimilor doi investitori, Enel si ArcelorMittal, statul roman incepuse sa tatoneze terenul pe partea chineza. De altfel, acesta ar fi fost si motivul pentru care Enel si ArcelorMittal nu au mai dorit sa continue parteneriatul cu Nuclearelectrica. In iulie 2013, Premierul Victor Ponta se lauda ca i-a convins pe reprezentantii companiei China General Nuclear Power Group sa vina in Romania pentru discutii legate de o eventuala preluare a pachetului majoritar in proiectul Reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda. Ponta spunea atunci ca este normal sa fie cedat pachetul majoritar in conditiile in care investitorul vine si cu finantarea si cu tehnologia de constructie. „Pot sa spun direct: orice companie, nu doar compania chineza, daca ar fi si o companie europeana si ar fi vorba de aceleasi conditii, da, suntem dispusi sa dam pachetul majoritar. In momentul in care le cerem sa vina cu finantarea, cu tehnologia de constructie, nu vine nimeni sa-ti dea si bani si tehnologii si totusi sa ramai stapan”, afirma Ponta in vara lui 2013. Astfel, cateva luni mai tarziu, pe 25 noiembrie 2013, a fost semnata o scrisoare de intenție intre SN Nuclearelectrica si General Nuclear Power Corporation (CGN).

Pe 9 septembrie 2014, dupa un proces de selectie de doar doua saptamani, Nuclearectrica a desemnat compania chineza sa aiba acces la camera de date a proiectului reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda. Nu a fost o surpriza pentru nimeni faptul ca aceasta companie a fost singura care a depus documentatia necesara. De atunci, nu au fost facuti pasi semnificativi. In martie 2015, cele doua companii au initiat Memorandumul de Intelegere si negocierile aferente, acest document fiind avizat de Consiliul de Administratie al SNN si de Comisiile de Negociere si Interministeriala si aprobat in data de 2 septembrie 2015 de Guvernul Romaniei.

Adunarea Generala a Actionarilor Nuclearelectrica urmeaza sa aprobe pe 22 octombrie Memorandumul de Intelegere privind construirea Unitatilor 3 si 4 de la Cernavoda pe care il va incheia cu China General Nuclear Power Corporation. Dupa semnarea Memorandumului de catre ambele parti, cele doua companii vor intra in procesul de negociere aferent initierii si finalizarii ultimelor etape ale strategiei: negocierea Acordului Investitorilor si Actului Constitutiv ale noii companii de proiect, formarea noii companii de proiect (un joint-venture in care chinezii vor detine cel putin 51% din capitalul social), viitoarea guvernanta corporativa si structurarea finantarii pentru dezvoltarea Proiectului. Pentru construirea celor doua reactoare ar urma sa fie utilizata tehnologia CANDU, sustin reprezentantii ambelor parti. De aceea, chinezii au semnat un memorandum de intelegere cu compania candiana Candu Energy (subsidiara a SNC Lavalin).

Cat de sigura este investitia cu partea chineza

Insa, asa cum a fost si in cazul EnergoNuclear, partea cea mai dificila este legata de negocierea acordului investitorilor. In plus, ramane de vazut ce ar arata o actualizare a studiului de fezabilitate. In 2012 a fost realizat un al doilea studiu de fezabilitate, de catre E&Y si CANDESCO, care arata ca valoarea estimata a proiectului a crescut de la 4 miliarde de euro la 6,4 miliarde de euro. Rezultatele studiului arata ca proiectul este fezabil, bazandu-se pe tehnologia CANDU. Insa, asa cum recunostea si Daniela Lulache, director general Nuclearelectrica, in septembrie 2014, este nevoie de un nou studiu de fezabilitate. „Un studiu de fezabilitate este valabil sase luni. Va trebui macar o noua actualizare a studiului de fezabilitate”, spunea Lulache. Apoi, apare intrebarea: Cum poate fi realizat un nou studiu de fezabilitate in conditiile in care nu exista o strategie energetica. Nimeni nu stie, in lipsa acestuia, pe ce consum de energie se poate baza Romania in urmatorii 20 de ani. Aceasta in conditiile in care Romania se confrunta deja cu o supracapacitate de productie. Ce se va intampla cu surplusul de energie, va putea fi exportat avand in vedere ca si in tarile din regiune creste productia de energie? Vor fi inchise alte grupuri energetice? In aceste conditii, cat sunt de fezabile reactoarele 3 si 4? Sunt intrebari fara raspuns in lipsa unei strategii energetice.

Construirea celor doua reactoare necesita cu siguranta investitii de multe miliarde de euro. Daca necesarul de consum este deja acoperit, cum vor recupera chinezii investitia? Deja au aparut raspunsuri in acest sens. Potrivit strategiei privind reactoarele 3 si 4, statul roman intentioneaza sa acorde si unele facilitati investitorului. De exemplu, vor fi incheiate „contracte pentru diferenta” prin care statul garanteaza veniturile din vanzarile de electricitate. Astfel, ar putea fi stabilit un pret de referinta. In cazul in care acesta va ajunge la un moment dat sa fie mai mic decat cel de pe piata, statul roman va veni cu o contributie care sa acopere diferenta. Alte facilitati se refera la posibilitatea de a vinde energia inainte ca unitatile sa obtina licenta de productie, chiar si in afara bursei de energie OPCOM. In plus, ar putea fi acordate si garantii de stat. Insa, toate acestea trebuie notificate la Comisia Europeana, iar fara avizul acesteia nu va putea fi acordat niciun sprijin de la stat. De fapt, cam acestea sunt pretentiile chinezilor pentru a investi in Romania. Nu se vor implica daca statul nu prezinta garantii mai ales legate de pretul energiei si incheierea de contracte avantajoase. Important de precizat este ca nu este exclus ca dupa o actualizare a studiului de fezabilitate, proiectul sa fie evaluat la si mai mult de 6,4 miliarde euro, cat a fost in 2013.

Si cu siguranta, chinezii nu vor risca prea mult, mai ales in conditiile in care economia chinei da mari semne de slabiciune.

Amintim ca SN Nuclearelectrica SA a anuntat vineri ca va supune aprobarii Adunarii Generale a Actionarilor din data de 22 octombrie 2015 Memorandumul de Intelegere privind construirea Unitatilor 3 si 4 de la Cernavoda pe care il va incheia cu China General Nuclear Power Corporation.

Citeste si :