Cum a devenit China „hala de producție” a lumii

Țara condusă de Xi Jinping a revenit la jumătatea acestui an pe locul 4 în topul țărilor din care importăm produse, după ce în 2022 era pe locul al șaselea, iar la finalul anului trecut era a cincea țară de import pentru România, arată datele Statisticii consultate de HotNews.

Mărfuri de peste 8 miliarde de euro intră anual în țară, punând presiune pe cursul de schimb gestionat de BNR. În prima jumătate a acestui an, România a adus mărfuri de peste 4 miliarde de euro și a exportat în China mărfuri de doar 300 de milioane de euro, adică de peste 10 ori mai puțin.

„China a devenit hala de producție a lumii. Lista produselor „Fabricate în China” crește astăzi din ce în ce mai mult, produsele sale devin tot mai sofisticate. Trebuie să trecem de la „Fabricat în China” la „creat în China”, spunea Xi Jinping în timpul unei vizite la o fabrică, în octombrie 2017.

Cine a fost vreodată la Târgul de Import și Export al Chinei știe ce nebunie este acolo.

O flotă enormă de microbuze este pregătită să-i transporte pe comercianți la Complexul Târgului de Import și Export, cel mai mare de acest tip din lume, format din patruzeci și cinci de săli, care acoperă peste 1,6 milioane de metri pătrați. Cam cât suprafața orașului Băile Tușnad.

Dacă un produs nu e expus, poate fi fabricat la comandă

Ediția 137 a Târgului Import-Export din China, aprilie 2025.

Fiecare ediție a târgului durează două săptămâni și e împărțită în trei etape. Prima include electronice și electrocasnice, iluminat și accesorii, materiale de construcții, produse chimice și energie. Etapa a doua e dedicată bunurilor de larg consum, cadourilor, jucăriilor și decorațiunilor interioare, în timp ce a treia și ultima etapă include textile și îmbrăcăminte, încălțăminte, birou, produse de agrement, medicamente și îngrijire a sănătății, precum și produse alimentare. 

Dacă un produs nu este expus, acesta putea fi fabricat la comandă, iar unii comercianți aduc propriile mostre, minunându-se de capacitatea fabricilor de a le replica chiar și cele mai complexe produse la prețuri imbatabile, scrie Ian Williams în cartea „Statul Vampir”. 

Provincia Guangdong, care găzduiește Târgul din Canton, este cea mai populată din China, iar mai mult de un sfert din cei 126 de milioane de locuitori ai săi sunt migranți, majoritatea lucrând în fabrici.  În China, întoarcerea anuală a migranților în provinciile lor de origine pentru Anul Nou Chinezesc a fost descrisă drept cea mai mare mișcare migratorie a lumii, cu aproximativ 2 miliarde de călătorii în perioada sărbătorilor. Este vorba despre o forță care a transformat China în cel mai mare exportator din lume, dominând comerțul cu aproape orice – de la jucării la textile, telefoane mobile și alte produse electronice de larg consum.

China a dat naștere chiar și unor orașe denumite după produsul dominant. Există „orașul fermoarelor și nasturilor” – Qiaotou, din provincia Zhejiang, unde se produc aproximativ 60% din nasturii lumii și o mare parte din fermoarele folosite la nivel internațional, atrăgând astfel numeroși comercianți și exportatori. „Orașul sutienelor” este Gurao, din provincia Guangdong, care avea o influență de fier asupra lenjeriei intime globale, „orașul blugilor” este Xintang, tot în Guangdong, iar „orașul gunoiului” este Guiyu, tot în Guangdong), cea mai mare groapă de gunoi de electronice din lume, unde munți de deșeuri electronice erau importați pentru reciclare.

Nu era suficient să fie fabrica lumii sau o superputere manufacturieră, ci Xi Jinping își dorea ca China să fie lider mondial și în domeniul inovației și tehnologiilor viitorului. În ochii lui, Shenzhen era o dovadă a succesului acestor politici. Aici au început reformele economice ale Chinei, un laborator pentru politica de „reformă și deschidere” a liderului suprem Deng Xiaoping. A fost prima Zonă Economică Specială a Chinei, înființată de Deng în 1980 și inițial izolată de restul țării. Pe atunci, era o așezare mică, având o populație de doar 30.000 de locuitori- cam cât are Făgăraș sau Caracal de la noi. Acum este al cincilea oraș din China, cu o populație de aproape 18 milioane de locuitori.

Xi Jinping s-a lăudat cu modul în care s-a transformat China

Chen Rugui, primarul orașului Shenzhen, susținea în 2020 că acesta găzduiește deja 70.000 de companii de tehnologie. Shenzhen a fost sediul Tencent, un gigant al jocurilor și al rețelelor sociale și proprietarul WeChat (Weixin în chineză) și al DJI, cel mai mare producător mondial de drone de consum, spune Williams în cartea lui.

Huawei, campionul telecomunicațiilor din China, avea un campus întins la marginea orașului. Tot aici se afla și BYD, care concurează acum cu Tesla pentru titlul de cel mai mare producător mondial de vehicule electrice. Shenzhen Inovance Technology, un mare producător de roboți, aspira să aprovizioneze fabricile din zonă cu umanoizi, pregătindu-se pentru ziua în care oferta de forță de muncă migrantă ieftină se va epuiza. Chiar și autostrăzile orașului aveau o tematică tehnologică – inclusiv Șoseaua Științei și Cercetării și Șoseaua Înaltei Tehnologii. Orașul a fost prezentat de oficiali ca răspunsul Chinei la Silicon Valley. 

La deschiderea congresului Partidului Comunist din octombrie 2017, Xi Jinping s-a lăudat cu modul în care se transformase China. „China a devenit hala de producție a lumii. Bunurile de consum, care abia se vedeau în țară în 1981, sunt acum din abundență”, s-a lăudat el.

În 1979, venitul național pe cap de locuitor din China era mai mic de 200 de dolari, la egalitate cu Bangladesh sau Afganistan. În 2018, era pe cale să depășească 10.000 de dolari, aproape de media mondială. În 1978, exporturile Chinei erau evaluate la 10 miliarde de dolari, mai puțin de 1% din comerțul mondial. Patruzeci de ani mai târziu, țara era de departe cel mai mare exportator din lume, transferând mărfuri în valoare de peste 4 trilioane de dolari. Din care 8 miliarde sunt trimise anual în România.