Cum ajung puiul și ouăle bio pe rafturile Lidl. De la ferme și pășune la roboți și inteligență artificială

Uneori, în spatele unui produs pe care îl alegem aproape din obișnuință de la raft, se află o poveste la care, poate, nu ne gândim și pe care nici nu avem ocazia să o vedem. Dar te-ai întrebat vreodată cum ajunge, de exemplu, o caserolă cu carne de pui în magazin? La Frâncești, în Vâlcea, totul trece printr-un flux în care camerele cu inteligență artificială analizează fiecare produs, roboții îl calibrează în funcție de gramaj, iar comenzile dictează cât și cum este ambalat. Aproximativ 50 de kilometri mai departe, la Leleasca, în Olt, ritmul se schimbă complet: găinile crescute bio ies la pășune, iar ouăle sunt adunate și verificate manual, unul câte unul. Sunt două lumi diferite, dar care fac parte din același sistem de producție dezvoltat de Carmistin The Food Company. O parte dintre produsele de aici ajung în magazinele Lidl România, în urma unui parteneriat care îi oferă producătorului stabilitate pentru a investi și a se dezvolta, iar retailerului produse românești proaspete pentru raft.

Drumul prin Vâlcea are ceva care te face să uiți, pentru câteva minute, unde mergi. Dealuri încă verzi la început de toamnă, sate așezate de-o parte și de alta a șoselei și gospodării în care vezi, din loc în loc, imaginea aceea familiară a satului românesc, desprinsă din amintirile multora dintre noi.

Punctul de pe harta noastră este Frâncești, unde, în spatele unui peisaj mai degrabă rural, se află una dintre cele mai moderne unități de producție din regiune – Avicarvil. Aici, imaginea se schimbă complet. Unitatea de la Frâncești folosește camere cu inteligență artificială și sisteme care analizează produsele în timp real, dar și roboți care cântăresc și calibrează carnea în funcție de gramajul cerut de client.

În Leleasca, însă, vom descoperi aproape opusul: un sistem de producție în care tehnologia lasă mult mai mult loc proceselor naturale și muncii făcute de oameni. Două imagini greu de pus împreună la prima vedere. Una vorbește despre tehnologie și producție, cealaltă pare să ne ducă înapoi la un mod mult mai simplu de a crește păsările.

Și totuși, fac parte din aceeași poveste.

Este povestea unui producător român care a ajuns de la câteva ferme la un business cu peste 50 de companii și produse care pleacă astăzi în peste 40 de țări. Dar și povestea unui traseu mult mai scurt, pe care îl vom urmări noi: cel dintre producător și rafturile magazinelor Lidl România. Pentru că, înainte ca o caserolă cu carne sau un cofraj de ouă să ajungă în coșul nostru, în spatele lor sunt ferme, oameni, tehnologie, verificări, investiții și un întreg mecanism care trebuie să funcționeze aproape la minut.

Iar carnea de pui și ouăle ajung la noi, cei care căutăm produse de cea mai bună calitate în magazinele Lidl,  în urma parteneriatului pe care retailerul îl are cu producătorul Carmistin.

Oameni și tehnologie, în același flux

La Frâncești, prima impresie este dată, inevitabil, de dimensiune. Unitatea de producție se întinde pe un teren de șase hectare, are o suprafață construită de 25.000 de metri pătrați și a fost inaugurată în decembrie 2024, în urma unei investiții de aproximativ 80 de milioane de euro. Dar cifrele spun doar o parte din poveste. Cealaltă se vede odată ce intri în zona de producție. Într-un singur schimb de opt ore, prin flux trec aproximativ 110.000-115.000 de pui. Într-o zi obișnuită, împreună cu cealaltă unitate de producție a companiei, de la Târgu Jiu, numărul ajunge, în medie, la aproximativ 226.000. 

În spatele acestor volume sunt însă oameni, dar și sisteme care fac lucruri greu de imaginat atunci când vezi o simplă caserolă cu carne de pui la raft. Investițiile în tehnologie au schimbat și felul în care lucrează oamenii. „Avem o echipă de oameni care sunt în Avicarvil din 2008, dar au activat și anterior. Avem persoane care doar aici au lucrat toată viața profesională”, povestește Mihaela Pîrvu, manager resurse umane.

Unul dintre oamenii care au crescut odată cu această companie este Bogdan Chitu, manager de producție. A venit în echipă în ianuarie 2010, la patru luni după Mihaela: „Terminase facultatea de zootehnie la București, la USAMV, în iulie 2009. Apoi a venit aici. Este primul lui loc de muncă. Bogdan este un monument de ambiție și, de fapt, oamenii sunt scheletul acestei companii. Este o echipă care s-a format și care lucrează de atâția ani împreună”. 

Astăzi, în unitatea de la Frâncești lucrează peste 1.200 de persoane. Mulți dintre angajați au trecut, odată cu modernizarea unității, de la procesele tradiționale la sisteme automatizate și echipamente bazate pe inteligență artificială. Iar ca să învețe să lucreze cu noile tehnologii, au fost instruiți și de specialiști din străinătate.

De la camere cu inteligență artificială la caserola de la raft

Unitatea are un aspect modern și este împărțită în zona de birouri și partea de producție. Ca să ajungi în zona de producție, treci mai întâi prin etapa de dezinfectare, iar din biroul de ședințe, de exemplu, poți vedea, ca-n palmă, aproape întregul proces. O mare parte din flux este automatizat. Unul dintre sistemele folosite se numește Iris: două camere cu inteligență artificială analizează produsul din față și din spate, iar imaginile sunt transmise către sistemul de operare. „În funcție de criteriile stabilite, acesta decide mai departe dacă produsul merge către ambalare sau către tranșare. Practic, sistemul este cel care alege unde va fi folosit puiul, sigur, după indicațiile selectate de noi”, explică managerul de producție.

Mai departe, roboții calibrează produsele în funcție de greutatea dorită. Pare un detaliu tehnic, dar are o explicație foarte simplă, legată de felul în care cumpărăm astăzi. O familie numeroasă are alte nevoi decât o persoană care locuiește singură sau un cuplu. Iar diferența poate însemna inclusiv o caserolă mai mică, adaptată pentru două porții.

Un alt sistem, Atlas, este folosit în prima parte a fluxului și a fost conceput inclusiv pentru a reduce stresul păsărilor. Astfel, lumina albastră folosită în această zonă contribuie la menținerea lor într-o stare cât mai calmă. „Atlasul este în zona de agățare, este cel mai nou în Europa. Puii nu sunt deloc stresați și se agață foarte ușor”, spune Bogdan. 

Aici intervine și parteneriatul cu Lidl România. Retailerul vede ce se cumpără în magazine și transmite mai departe cererea, iar producătorul își adaptează producția și ambalarea. „Noi oferim ceea ce cere Lidl România, ei știu care este cererea și revin către noi. Dacă vor o caserolă de două porții, atât pregătim”, subliniază Bogdan. Sunt detalii pe care consumatorul nu le vede atunci când ajunge în fața frigiderului din magazin, dar care arată cât de prezentă a devenit tehnologia în procesul de producție.

La 50 de kilometri distanță, producția arată cu totul altfel

După liniile automatizate, camerele cu inteligență artificială și roboții de la Frâncești, la aproximativ 50 de kilometri distanță, în Leleasca, producția arată aproape ca într-o altă lume.

Aici se întinde una dintre fermele bio: e un spațiu de un verde încă crud, practic o pășune pentru găinile care ies afară și se plimbă prin iarba netratată. 

Fiecare găină are la dispoziție minimum patru metri pătrați la exterior. Mănâncă furaje produse exclusiv din cereale provenite din agricultură ecologică, iar fiecare lot de materie primă este analizat înainte de a intra în consum. „În fermă sunt aproximativ 30.000 de găini ouătoare. În perioada de vârf, acestea pot produce 27.500-28.000 de ouă pe zi. Pe măsură ce păsările înaintează în vârstă, producția scade spre 20.000-22.000 de ouă pe zi”, povestește Monica Trandafirescu, director operațional al diviziei BIO. Și, spre deosebire de ceea ce am văzut la Frâncești, aici tehnologia nu înlocuiește mare parte din munca manuală. Ouăle sunt recoltate, sortate și verificate de oameni. Unul câte unul.

Monica Trandafirescu lucrează în domeniu din 2007 și este inginer zootehnist. A lucrat ani buni în producția convențională, iar în 2022 a venit în echipă și a trecut către zona bio. Diferența, spune ea, se simte în fiecare zi. „La bio trebuie să ai foarte mare grijă de tot ce înseamnă păsări, de ouă. Zilnic este o provocare, pentru că totul este natural”, menționează Monica.

La Leleasca, inclusiv terenul pe care ies păsările trebuie să respecte condițiile pentru certificarea ecologică. Hrana este produsă într-o fabrică dedicată exclusiv fermelor bio și provine din cereale ecologice certificate. „Avem aici o Fabrică de Nutrețuri Combinate (FNC). Aici producem furajul pentru aceste găini crescute bio. FNC-ul este 100% ecologic, folosim doar cereale ecologice, certificate și verificate, facem analize la fiecare lot de materie primă care ne intră în FNC. Nu dăm nimic în consum până nu avem rezultatele analizelor. Sunt cereale fără pesticide, fără organisme modificate genetic”, explică reprezentanta fermei.

Ouăle sunt adunate manual și ajung apoi în centrul de ambalare. Nu sunt spălate. Cele fisurate, sparte sau neconforme sunt eliminate, iar fiecare ou care merge mai departe este verificat manual înainte de sortare și ambalare. „Ouăle sunt recoltate manual, avem un cuibar pe mijlocul halei cu o bandă, ouăle vin pe bandă, iar o fată stă la capătul benzii și le adună unul câte unul”, povestește Monica. Cererea, potrivit echipei fermei, este deseori mai mare decât producția: „Când avem toate halele populate, avem cam 200.000-250.000 de ouă pe săptămână”. În perioadele în care ferma funcționează la capacitate, livrările către Lidl România pot avea loc de aproximativ patru ori pe săptămână.

De la o fermă clasică la adăposturi care se mută

Câțiva kilometri mai departe, în satul Urși, povestea bio continuă cu puii de carne. Proiectul a început în decembrie 2022. Prima fermă a avut o hală cu 5.400 de pui. Ulterior, compania a început să testeze un sistem mai puțin obișnuit pentru România: adăposturile mobile.

Fiecare astfel de adăpost găzduiește 1.666 de pui. Aceștia sunt crescuți minimum 71 de zile, primesc exclusiv furaje ecologice produse de companie și au acces la pășune. „La fel ca și în Leleasca, puii sunt crescuți 100% cu furaj ecologic, produs de noi, în fabrica noastră de nutrețuri combinate din Leleasca. Ei au acces permanent la pășune, astfel că o treime din viață și-o petrec afară”, explică Monica Trandafirescu.

La finalul fiecărei serii, potrivit ei, adăposturile sunt mutate, astfel încât următoarea serie să aibă acces la o suprafață nouă de iarbă. În prezent sunt amplasate 40 de astfel de adăposturi mobile în trei locații, iar compania și-a propus să ajungă la 100 până la sfârșitul lui 2026: „Am început cu această hală, după care am zis că trebuie să venim cu ceva nou pe piață și am plasat aceste adăposturi mobile”. Este un proiect pe care compania îl descrie drept unic pe piața din România și pe care intenționează să îl extindă pe măsură ce crește cererea.

Astăzi pleacă, mâine dimineață poate fi la raft

Știm cu toții că, atunci când vorbim despre carne proaspătă de pui 100% românească, timpul contează. Iar unul dintre avantajele producției locale este tocmai distanța mai scurtă dintre locul în care produsul este pregătit și magazin. „Începem dimineața, ajunge dimineața la raft”, rezumă Bogdan Chitu traseul produsului. Practic, transportul poate pleca într-o zi de la producător, iar în dimineața următoare produsul să ajungă în magazine.

Este unul dintre motivele pentru care parteneriatele cu producătorii români sunt importante pentru Lidl România. În cei 15 ani de prezență pe piața locală, retailerul a colaborat cu peste 3.300 de furnizori din România, iar valoarea mărfurilor achiziționate de la aceștia a ajuns la 16,4 miliarde de euro în perioada 2011-2025, potrivit studiului de impact socio-economic realizat împreună cu KPMG. Asta înseamnă, în medie, peste un miliard de euro pe an direcționat către furnizorii locali.

Iar interesul pentru originea produselor există și din partea noastră, a celor care ajung în fața raftului.

„Aproape 9 din 10 români spun că își doresc să cumpere produse realizate în România, iar pentru 96% dintre consumatorii preocupați de originea produselor este important ca aceasta să fie vizibilă pe ambalaj, potrivit datelor NielsenIQ transmise de Lidl România”.

În spatele unui astfel de parteneriat sunt și lucruri pe care consumatorul nu le vede. Avicarvil descrie Lidl drept unul dintre cei mai importanți parteneri ai companiei, atât la nivel național, cât și regional, dar și unul dintre cei mai exigenți. Unitățile de producție sunt verificate periodic de organisme internaționale independente, inclusiv prin audituri neanunțate, ceea ce înseamnă că standardele de calitate, siguranță alimentară și trasabilitate trebuie respectate în fiecare zi.

Stabilitatea unui parteneriat pe termen lung îi permite însă producătorului și să privească mai departe: să își planifice volumele și să investească. Iar aici Avicarvil face parte dintr-un sistem mai mare, dezvoltat de Carmistin The Food Company, care integrează mai multe etape, de la cereale și producția de furaje până la ferme, procesare, ambalare și distribuție.

… până să ajungă în coșul nostru

Până să ajungă la raft, un produs trece prin mult mai multe etape decât ne imaginăm atunci când îl punem în coș. Iar oferta dezvoltată în cadrul colaborării dintre Lidl și Avicarvil este diversă: de la carnea de pui standard și puiul hrănit cu porumb până la ouă și pui crescuți bio.

Ce-am descoperit? Două moduri de a produce bio care arată foarte diferit: unul în care tehnologia este prezentă la aproape fiecare pas și altul în care producția presupune mai multă muncă manuală și un ritm diferit. Cele două modele răspund unor nevoi diferite ale consumatorilor, dar ceea ce le leagă este același drum spre raft și nevoia de a ști, înainte de a produce, ce cantități vor fi necesare, ce standarde trebuie respectate și unde va ajunge produsul.

Pentru Lidl România, parteneriatele de acest tip fac parte din strategia de susținere a producției locale dezvoltată în cei 15 ani de prezență în România și contribuie la obiectivul retailerului de a oferi clienților produse proaspete, la un preț accesibil. Pentru producător, ele înseamnă acces constant la piață și posibilitatea de a privi investițiile pe termen mai lung. Iar pentru omul care ajunge a doua zi în magazin, toată povestea aceasta încape, până la urmă, într-un gest mult mai simplu: deschide frigiderul, se uită la etichetă și alege ce pune în coș.

Articol susținut de Lidl România