Cum are loc o dezbatere în Parlament despre un fenomen grav din România. Trei parlamentari și niciun reprezentant al Guvernului

„E un moment politic extrem de complicat, de asta ați văzut și puțini politicieni aici în sală. De la ministere nu a venit nimeni”, a remarcat o senatoare USR în timpul unei dezbateri organizate în Parlament despre mamele minore -„ce nu vede statul dincolo de statistici”, scrie Școala9.

Dezbaterea „Mame minore: ce nu vede statul dincolo de statistici” a avut loc în 16 iunie, într-o sală din Parlament unde din 55 de scaune au fost ocupate mai puțin de jumătate , relatează Școala9. Au fost consilieri locali, specialiști din ONG-uri, profesori, studenți, psihoterapeuți, medici și cercetători. Niciun reprezentant din Ministerului Sănătății sau al Educației.

„E un moment politic extrem de complicat, de asta ați văzut și puțini politicieni aici în sală. De la ministere nu a venit nimeni. O copilă devine mamă înainte să termine școala, uneori cu mult înainte să împlinească 16 ani, și în spațiul public ajung (doar) cifrele”, explică senatoarea USR Ruxandra Cibu Deaconu, citată de publicația menționată.

Deaconu a fost inițiatoarea dezbaterii la care au participat încă doi senatori – Ágota Kondor de la UDMR și Cătălin Mîndru de la USR.

Ca cifre, aproape jumătate dintre fetele sub 15 ani care au devenit mame în țările din Uniunea Europeană provin din România. De asemenea, unul din zece nou-născuți din România are o mamă adolescentă, spune un raport al Salvații Copiii, citat de Școala9.

„«Cât mai ținem sub capacul subiectelor tabu din învățământul preuniversitar educația sexuală și educația pentru reproducere?»”

În timpul dezbaterii, care a fost împărțită în trei paneluri, senatorul Cătălin Mîndru a luat cuvântul și a vorbit despre educația sexuală și despre cum prevenția ar trebui să prioritizată în sistemul de învățământ.

„Prevenția prin educație, prin ceea ce ar trebui să facă școala, eu cred că este partea cea mai importantă din soluția pe care o căutăm astăzi împreună. Se întâmplă ca școala să facă prevenție așa cum reușește în acest moment, dar observăm că nu este suficient”, a explicat el.

Mîndru, care are o experiență de 30 de ani ca învățător, a spus care este „soluția completă” pentru a stopa fenomenul nașterilor în rândul fetelor minore:

„Soluția completă va veni în momentul în care vom da un răspuns la întrebarea «Cât mai ținem sub capacul subiectelor tabu din învățământul preuniversitar educația sexuală și educația pentru reproducere?»”.

Și Raluca Dinu-Paicu, Ofițer Media și Advocacy pentru UNICEF în România, este de părere că ar trebui să existe un program național de prevenție. Ea a mai spus că România are nevoie și de actualizarea programului național de contracepție, de combaterea discriminării, iar prevenția să fie țintită și către băieți.

O inițiativă legislativă propune transformarea opționalului „Educație pentru sănătate” în materie obligatorie. Proiectul de lege, depus în primăvară de mai mulți senatori PSD, se află în sertarele Camerei Deputaților, unde urmează să fie dezbătut și votat.

„Trebuie să ne uităm și la tați”

Raluca Dinu-Paicu a mai explicat în dezbatere că „trebuie să înțelegem situația mamelor adolescente, dar trebuie să ne uităm și la tați”. 

Ea a povestit că, la un centru de protecție împotriva violenței din Deva, acum doi ani erau acolo șase mame minore. „Cred că 6 din 6 au răspuns că de fapt tatăl nu are 20 de ani sau 30 de ani. Nu. Ele aveau 15 ani, tatăl avea 45, 50 și 55 de ani. Era clar o situație de abuz, (…) iar acești bărbați nu erau niște oameni veniți de pe stradă, erau unchiul, verișorul, vecinul…”, a continuat Dinu-Paicu.

La dezbatere a participat și președinta formațiunii USR Tineret, Alexia Petrovai. Ea este studentă la medicină și a povestit în cadrul evenimentului că pe unele mame minore internate în spitale nu le întreabă nimeni „câți ani are tatăl, dacă mediul familial este propice, dacă are nevoie de ajutor, dacă are nevoie de consiliere. Se ignoră pentru că este un fel de atitudine de «nu avem ce să facem, nu este treaba noastră»”.

În România, mai bine de 60% dintre copiii născuți de mame minore nu sunt recunoscuți de tați, potrivit datelor Salvați Copiii, citate de Școala9.