Cum cred specialiștii în fiscalitate că ar trebui făcută impozitarea veniturilor din minarea și tranzacționarea criptomonedelor

​​Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) nu știe cine și câte dintre persoanele care au depus Declarația unică au venituri din tranzacțiile de criptomonede. Asta pentru că toate veniturile de acest gen sunt declarate cumulat. Pentru a ști cât au câștigat contribuabilii din tranzacționarea acestora, Fiscul ar trebui să verifice fiecare persoană în parte. Achiziția de criptomonede se poate face în două feluri, prin cumpărare și minare, ceea ce înseamnă că taxarea ar trebui făcută diferit. Consultanții fiscali au venit, la jumătatea anului, cu o soluție pentru impozitarea acestei activități, respectiv să se facă la câștigul obținut și nu la valoarea tranzacției, cum este în prezent. Propunerea a fost înaintată Ministerului Finanțelor, dar pare că instituția nu ia în calcul această soluție, momentan. Cum avem în țară atât firme cât și persoane fizice care desfășoară activitatea de minare, fiscalizarea ar trebui să se facă diferit.

Citește și: Consultanții fiscali propun Finanțelor ca impozitarea pe criptomonede să țină cont și de costul de achiziție

„Dacă o firma desfășoară această activitate (de minare a criptomonedelor), în scop comercial, minarea respectivă ar trebui să presupună niște costuri, pentru care ar trebui să aibă niște documente ca să le poată deduce. Din punct de vedere al calculului, câștigul ar trebui determinat de diferența între venituri și cheltuieli, dacă firma este plătitoare de impozit pe profit. În acest caz, cheltuielile ar trebui să poată fi documentate”, a declarat Dan Manolescu, președintele Camerei Consultanților Fiscali (CCF), pentru HotNews.ro.

Potrivit acestuia, dacă la achiziție există o evidență a costului de achiziție, a prețului plătit, la minare ar trebui să existe, la fel, o evidență, a costurilor implicate de acest proces.

„La persoane fizice, dacă acestea fac activitatea în scop comercial ar trebui să își țină evidență contabilă și să aibă o evidență a costurilor. Dacă ar avea această evidență ar putea să demonstreze care este costul. Dacă nu au, asta e, înseamnă că plătesc (impozit n.r.) pe tot venitul”, a mai spus Manolescu.

Multe persoane nu știu că veniturile realizate din aceste tranzacții sunt impozabile

Raluca Bontaș, partener Global Employer Services, susține că, în acest moment, multe dintre persoanele care efectuează tranzacții cu criptomonede nu știu că veniturile realizate sunt impozabile ca venituri din alte surse, cu 10%.

“Codul fiscal nu enumeră acest tip de venit explicit și, din acest motiv, contribuabilii tind să creadă că sunt neimpozabile. O menționare expresă ar conduce la o conștientizare mai mare și ar reduce riscul la care se expun aceste persoane în cazul unui control viitor. Există și propunerea, dar cu puține șanse de a fi acceptată, de a le include în categoria veniturilor din investiții care ar însemna recunoașterea naturii investiționale a acestui tip de instrument și, implicit a cheltuielilor, care ar reduce astfel baza de impozitare. În ambele variante, statul ar colecta o sumă mai mare din impozite în aceste cazuri decât în prezent”, a spus Bontaș, recent într-o întâlnire cu presa.

La rândul său, Dan Bădin, partener Coordonator Servicii Fiscale și Juridice la Deloitte România, crede că dacă este criptomonedă, noi pornim de la ideea că este monedă, un mijloc de plată.

„Dacă se folosește ca mijloc de plată atunci, în principiu, cel puțin teoretic, din punct de vedere al principiilor economice ea ar trebui să aibă un tratament similar ca cea de valută. Dacă ea nu este acceptată ca instrument de plată și vedem că BNR și ASF sunt reticente în a accepta aceste monede ca fiind instrumente de plată, cea mai mare parte dintre cei care le achiziționează le iau în scop de investire. Se vorbește mult, în teorie, la nivel național că acestea sunt folosite pentru economia neagră, respectiv arme, droguri etc. Autoritățile nu au instrumente să le urmărească. Acesta ar putea fi un element care a dus la lipsa de reglementare până acum”, a spus Bădin.

Un al doilea motiv, spune el, ar putea să fie lipsa de înțelegere a fenomenului.

„Sutem în secolul XXI și economia digitală deja există. Avem companii care acționează pe tot globul și au un singur angajat la un calculator, se întâmplă tranzacții pe internet… Trebuie ca legislația, inclusiv cea fiscală, să se ajusteze la noile realități. Economia înaintează într-un ritm așa de rapid încât legislația, cu dezbateri parlamentare și tot ce se mai întâmplă, nu are cum să țină ritmul”, a explicat oficialul Deloitte.

Este nevoie de o reformă instituțională la nivel global în a reglementa modul în care lucrezi cu economia digitală, susține Bădin.