Cum explică Ministerul Muncii ajutoarele de urgență pentru românii cu locuințele afectate de inundații / Ce se întâmplă dacă nu ai asigurare obligatorie a locuințelor?

Românii care nu și-au asigurat obligatoriu locuințele împotriva inundațiilor, alunecărilor de teren și cutremurelor nu pot primi, conform legii 260/2008, „niciun fel de despăgubiri de la bugetul de stat sau de la bugetul local pentru prejudicii produse locuințelor”. Pe de altă parte, Guvernul a decis recent să aloce ajutoare de urgență de până la 5 milioane de lei pentru familiile ale căror locuințe au fost afectate de inundațiile din ultima perioadă. Ministerul Muncii subliniază că ajutorul nu este pentru reconstrucția caselor, ci pentru „prevenirea riscului de excluziune socială”.

„Scopul ajutorului de urgență nu este acela de a se asigura reconstrucția locuinței, ci de a preveni ori combate riscul de excluziune socială. În cazul dat, acest risc este cu atât mai evident, persoanele/familiile afectate de inundații/fenomene meteorologice deosebite fiind în situația și de a nu mai avea condiții de locuit, și nici bunuri personale ori de folosință îndelungată.
Acordarea ajutoarelor de urgență se întemeiază pe principiile prevăzute de art. 5 din Legea asistenței sociale nr.292/2011 și se încadrează în categoria beneficiilor prevăzute de art. 11 și art. 15 alin.(2) din același act normativ.
În plus, reglementarea cuprinsă la art. 22 din Legea nr.260/2008 se referă la faptul că nu se pot acorda despăgubiri pentru prejudiciile produse locuinţelor, ori, așa cum am menționat, ajutoarele de urgență nu au acest scop. Menționăm că verificarea încheierii de polițe de asigurare revine autorităților administrației publice locale și PAID.”, au declarat marți pentru HotNews.ro oficialii Ministerului Muncii.

Ministerul Muncii: Ajutoarele de urgență pot fi acordate și pentru menţinerea locuinţei şi asigurarea condiţiilor de locuit

Ministerul mai arată în răspunsurile transmise HotNews.ro că există baza legală ca ajutoarele de urgență să fie acordate inclusiv pentru menţinerea locuinţei şi asigurarea condiţiilor de locuit.

„Potrivit prevederilor art. 27ˆ1 din Legea nr. 416/2001, cu modificările și completările ulterioare, ”Guvernul, la propunerea Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, poate acorda ajutoare de urgenţă, în bani sau în natură, familiilor sau persoanelor care se află în situaţii de necesitate cauzate de calamităţi naturale, incendii, accidente, epidemii, epizootii, precum şi pentru alte situaţii deosebite determinate de starea de sănătate ori alte cauze care pot conduce la apariţia sau sporirea riscului de excluziune socială, precum şi în alte situaţii stabilite prin hotărâre a Guvernului; hotărârea va cuprinde şi metodologia de acordare a ajutoarelor de urgenţă.”
În baza art. 38^1 alin.(2) din normele metodologice de aplicare a Legii nr.416/2001, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 50/2011, absenţa unora dintre documentele doveditoare pentru acordarea sprijinului nu conduce la refuzul acordării ajutorului de urgenţă.
Art. 39 din aceleași norme metodologice reglementează că ajutoarele de urgenţă prevăzute se acordă, în limita sumelor alocate cu această destinaţie în bugetul Ministerului Muncii şi Protecției Sociale, pentru acoperirea nevoilor de bază definite la art. 54 alin. (2) din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare, ale familiei sau ale persoanei singure aflate în situaţiile prevăzute la art. 27^1 și art.28 din Legea nr.416/2001 şi au în vedere, în principal, menţinerea locuinţei şi asigurarea condiţiilor de locuit, accesul la servicii medicale şi/sau de recuperare a stării de sănătate ori a capacităţii de muncă, combaterea cauzelor ce pot duce la abandon şcolar, precum şi a altor cauze ce pot conduce la riscul de excluziune socială.”, precizează Ministerul Muncii.

CITEȘTE AICI INTEGRAL PRECIZĂRILE MINISTERULUI MUNCII

Guvernul a aprobat joi, printr-o hotărâre, acordarea unor ajutoare de urgență în limita sumei de 5.000.000 lei pentru sprijinirea populației afectate de inundații, alunecări de teren și fenomene meteorologice periculoase, produse în anul 2021.

În proiectul de Hotărâre de Guvern se menționează că „ajutorul de urgență se acordă numai pentru persoanele singure și familiile pentru care s-au înregistrat pagube în cazul locuințelor în care aceștia trăiesc efectiv, indiferent de regimul juridic al deținerii acestora. În cazul în care persoana singură sau familia deține mai multe locuințe afectate, ajutorul se acordă o singură dată, pentru o singură locuință.”

De ce se acordă aceste ajutoare și cum se va împărți suma de 5 milioane de lei

În nota de fundamentare a proiectului de Hotărâre de Guvern se arată că „în prezent, cea mai mare parte a teritoriului României se află sub incidența unor coduri meteorologice galbene și portocalii de vreme severă cu producerea de fenomene care au condus și vor conduce, în continuare, la pierderi materiale însemnate pentru gospodăriile populației, cât și pagube deosebite pentru terenuri agricole, culturi, infrastructură rutieră, canalizare etc., unele localități și gospodării rămânând izolate și/sau lipsite de apă potabilă.

Multe familii sau persoane singure rămân fără locuință, bunuri uzuale și de folosință îndelungată, fără animalele și păsările din gospodării, în consecință fără elementele necesare traiului zilnic.”

Ajutoarele de urgență se acordă astfel:

câte 6.000 lei pentru familiile și persoanele singure ale căror locuințe au fost afectate în proporție de 75% și peste acest procent;
câte 4.000 lei pentru familiile și persoanele singure ale căror locuințe au fost afectate în proporție de 50%, până la 75%;
câte 2.500 lei pentru familiile și persoanele singure ale căror locuințe au fost afectate în proporție de 25%, până la 50%;
câte 1.500 lei pentru familiile și persoanele singure ale căror locuințe au fost afectate în proporție de până la 25%;
câte 1.000 lei pentru familiile și persoanele singure ale căror bunuri din locuință au fost deteriorate, indiferent de numărul sau tipul bunurilor;
suplimentar 7.500 lei în cazul în care, urmare inundațiilor, alunecărilor de teren și fenomenelor meteorologice deosebite se înregistrează persoane decedate, sumă care se acordă familiei, indiferent de numărul victimelor.

În proiectul de Hotârâre de Guvern se spune că suma de 1.000 de lei „se acordă suplimentar față de sumele acordate pentru afectarea locuinței„.

Ce spune legea privind asigurarea obligatorie a locuințelor și ce despăgubiri au primit cei care și-au asigurat casele

Cu siguranță suma de 7.000 de lei pe care ar putea-o primi o familie nu poate fi suficientă în situația dramatică de pierdere a locuinței și a bunurilor.

Pentru astfel de situații grave s-a creat sistemul asigurării obligatorii a locuințelor împotriva a trei riscuri de dezastre naturale frecvente în România: inundații, alunecări de teren și cutremure.

Pentru o sumă de minim 10 euro pe an ori 20 de euro pe an, în funcție de materialele de construcție ale locuințelor, oamenii pot primi despăgubiri de până la 10.000 de euro și respectiv 20.000 de euro atunci când astfel de dezastre naturale le afectează locuințele.

Bineînțeles că acestea sunt sume maxime ce pot fi acordate și că în realitate, în funcție de cât de afectate sunt locuințele, oamenii pot primi mai puțini bani, dar este un ajutor semnificativ în cazul producerii unui dezastru natural.

Toate acestea sunt prevăzute în legea 260/2008, primele polițe PAD au început să fie emise în iulie 2010, iar societatea care gestionează sistemul asigurării obligatorii a locuințelor este Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID).

În ciuda prețurilor mici ale polițelor, asigurarea obligatorie a locuințelor stă foarte prost la 11 ani de la începutul acestui sistem.

Ce se întâmplă dacă nu ai această asigurare obligatorie a locuințelor?

„În situația în care persoanele fizice sau juridice nu își asigură locuințele aflate în proprietate, nu beneficiază, în cazul producerii unuia dintre dezastrele naturale definite potrivit Legii 260/2008, de niciun fel de despăgubiri de la bugetul de stat sau de la bugetul local pentru prejudicii produse locuințelor. În plus, nerespectarea de către persoanele fizice sau juridice a obligației de asigurare a locuinței constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 100 la 500 lei.”, suntem atenționați pe site-ul PAID.

În realitate niciun primar nu a aplicat vreo amendă în 11 ani de la startul sistemului de asigurare obligatorie a locuințelor, preferând să dea cel mult avertismente ca să nu-și supere electoratul.

Apoi, Guvernul a tot acordat ani la rândul ajutoare de urgență oamenilor ale căror locuințe au fost afectate de inundații și alunecări de teren.

Pe de altă parte, ajutorul de urgență dat de Guvern este prea mic pentru a înlocui pierderea unei case și a bunurilor deținute, de preferat fiind să îți asiguri locuința mai ales dacă ești într-o zonă expusă frecvent inundațiilor ori alunecărilor de teren.

La solicitarea HotNews.ro, PAID a comunicat faptul că „de la 1 ianuarie și până la data curentă are deschise 125 dosare pentru inundații și 58 dosare pentru alunecări de teren. Acestea sunt dosarele care au fost deja avizate, dar este posibil ca multe avizări să vină mai tarziu.”

Ce despăgubiri au fost plătite în contul polițelor PAD la locuințele afectate de inundațiile și alunecarile de teren din acest an?

„În cazul evenimentelor survenite în 2021 am plătit 150.115,95 lei (41 de dosare) pentru dosarele de inundație și 77.541,12 lei (12 dosare) pentru cele de alunecari de teren. De asemenea, precizăm că sumele totale achitate pentru acest fel de evenimente în anul 2021 sunt mult mai mari întrucât sunt și plăți care se referă la evenimente survenite înainte de 1 ianuarie 2021, sumele totale fiind, așadar, de 1.416.829,32 lei (350 de dosare) pentru dosarele de inundație și 532.060,20 lei (48 de dosare) pentru cele de alunecări de teren.”, a precizat pentru HotNews.ro Cosmin Tudor, directorul de dezvoltare al PAID.