Nominalizată în „lista neagră” a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pe motiv că ar fi participat „la campania de denigrare a judecătorilor”, fosta ministră a Justiției Ana Birchall a depus plângere împotriva hotărârii CSM din 9 iunie. Demersul ei a fost respins de CSM.
- Consiliul subliniază în motivarea deciziei că libertatea de exprimare necesită anumite restrângeri dacă este îndreptată împotriva judecătorilor.
- „Actorii politici, presa şi alte persoane publice au obligaţia de a da publicităţii numai informaţiile a căror veridicitate este sigură, după ce în prealabil au fost verificate”, se arată în motivarea hotărârii CSM, consultată de HotNews.
- În 10 iunie, CSM a denunțat „un atac fără precedent la adresa independenței justiției”, în hotărârea adoptată, un document de peste 70 de pagini, au fost indicați ca „vinovați” mai mulți politicieni, ONG-uri și redacții.
- Demersul a fost unul fără precedent. Niciodată o organizație cu pondere în puterea judecătorească nu a nominalizat oameni și instituții din societate, așa cum a procedat CSM.
„M-au sancționat fără judecată”
„Voi urma toate căile legale interne. Dacă acestea nu produc rezultatele firești de a elimina practica nocivă a „listelor negre”, voi merge la instanțele și mecanismele internaționale pentru că legea trebuie respectată și aplicată tuturor, indiferent cine ești sau ce funcție ai!”, anunța pe pagina de Facebook Ana Birchall, la o săptămână distanță după publicarea „listei negre” de către CSM.
Fosta ministră preciza că hotărârea Secției pentru Judecători a CSM i-a adus o vătămare gravă a drepturilor.
„M-au sancționat fără judecată, pentru exercitarea drepturilor fundamentale ca de exemplu dreptului la liberă exprimare. Când taci în fața listelor negre, le legitimezi”, sublinia aceasta.
Decizie rapidă din partea CSM
Plângerea formulată de fosta ministră a fost soluționată rapid. În ședința din 9 iulie, Secția pentru Judecători a CSM a decis respingerea acesteia. Șapte judecători au votat pentru respingere și doar unul pentru admiterea plângerii.
Hotărârea privind respingerea plângerii Anei Birchall a fost publicată joi de CSM.
Consiliul arată în motivarea deciziei că „nu sunt îndeplinite cerinţele excesului de putere în condițiile în care hotărârea atacată a fost emisă de organul competent, cu respectarea dispozițiilor legale incidente, este motivată corespunzător, iar argumentele prezentate în cuprinsul actului administrativ sunt coerente, clare si lipsite de ambiguităţi şi de contradicții, fiind în măsură să permită urmărirea raționamentului care a condus la adoptarea acestuia”.
CSM: „Hotărârea criticată nu reprezintă un act administrativ, nu produce efecte juridice”
Secţia pentru judecători din CSM a mai reţinut că hotărârea criticată de Ana Birchall nu reprezintă un act administrativ, întrucât „nu a fost emisă în vederea organizării executării legii şi nu a avut ca efect naşterea, modificarea sau stingerea unui raport juridic ci, dimpotrivă, aceasta cuprinde doar constatări faptice, fără a da naştere, a modifica sau stinge vreun raport juridic”, potrivit documentului consultat de HotNews.
Judecătorii din CSM susțin că hotărârea criticată de Ana Birchall are doar un caracter protector şi declarativ, nu jurisdicțional, disciplinar, sancționator ori normativ.
„Produce efecte numai în raport cu judecătorii a căror independenţă este apărată, nefiind reglementată participarea în această procedură a altor terțe persoane. Prin urmare, Secţia reţine că actul a cărui revocare o solicită petenta nu produce efecte juridice în raport de aceasta, reprezentând un simplu fapt juridic, astfel că nu ar obţine niciun folos practic prin revocarea acestei hotărâri”, argumentează CSM.
Cum își apără CSM „lista neagră”
Judecătorii din CSM susțin că au decis să realizeze o radiografie a afirmaţiilor şi acţiunilor derulate în spațiul public, pe fondul „unei agresiuni fără precedent împotriva magistraturii” pentru a stabili dacă afectează sau nu independența judecătorilor şi a puterii judecătoreşti.
„Fiecare afirmație/acţiune relevantă din cuprinsul hotărârii este însoţită de un link direct către declarația publică, documentul oficial, hotărârea judecătorească, comunicarea instituţională, materialul de presă ori sursa statistică originală pe care se întemeiază, pentru a putea fi verificate direct faptele care stau la baza acesteia, succesiunea lor şi caracterul lor cumulativ”, justifică CSM decizia de a include în hotărâre numele celor vizați.
Libertatea de exprimare, condiționată de CSM
Referitor la criticile Anei Birchall, privind încălcarea dreptului fundamental la liberă exprimare, Secția pentru Judecători a CSM avertizează că acest drept nu este unul absolut și că suportă anumite restrângeri.
„Secția subliniază că dreptul la libertatea de exprimare nu este unul absolut acesta fiind susceptibil de anumite restrângeri în ipoteza în care folosirea libertăţii de exprimare este îndreptată împotriva unori valori pe care statul în mod legitim le poate apăra, cum ar fi autoritatea şi independenţa puterii judecătoreşti”, se mai arată în documentul CSM.
CSM admite că printre temele de interes general se include şi funcţionarea sistemului de justiţie și că opinia publică poate fi informată, însă, atrage atenția Consiliul, „actorii politici, presa şi alte persoane publice au obligaţia de a da publicităţii numai informaţiile a căror veridicitate este sigură, după ce în prealabil au fost verificate, iar declarațiile şi articolele de presă trebuie să fie exacte şi obiective”.
În hotărârea prin care i-a respins plângerea, CSM o acuză pe Ana Birchall că „în calitate de fost ministru al Justiției, fost consilier al preşedintelui şi fost consilier al prim-ministrului a participat la campania de denigrare a judecătorilor, prin luările sale de poziție împotriva sistemului de justiţie şi a reprezentanților lor, precum şi prin îndemnul şi participarea la protestul împotriva justiției fără ca aceasta să prezinte vreo minimă dovadă a susținerilor formulate, ceea ce reprezintă o depăşire gravă a libertății de exprimare”.
Judecătorii din CSM susțin că hotărârea contestată de Ana Birchall nu i-a afectat dreptul la reputație, dreptul la imagine şi dreptul la demnitate ale petentei întrucât în cuprinsul acesteia nu au fost făcute referiri defăimătoare vizând persoana acesteia.
„Au fost prezentate intervențiile şi implicarea acesteia, ca persoană publică, în campania de denigrare a judecătorilor şi a puterii judecătoreşti, postările sale publice fiind fapte necontestate de aceasta, iar Secţia pentru judecători nu a făcut altceva decât să le prezinte şi să stabilească efectul cumulativ al acestora şi al altor acțiuni/declarații publice, şi anume afectarea independenţei judecătorilor. Mai mult, Secția observă că petenta nu a invocat şi nici nu a dovedit în ce constă pretinsa afectare a drepturilor menționate, susținerile sale fiind simple supoziții, fără niciun suport factual”, se mai menționează în hotărârea CSM.
