Cum motivează Curtea de Apel București respingerea contestației formulate de Călin Georgescu privind anularea alegerilor prezidențiale
Curtea de Apel București (CAB) a publicat miercuri seară motivarea deciziei prin care a fost respinsă, pe 31 decembrie, acțiunea deschisă în justiție de Călin Georgescu în legătură cu anularea alegerilor prezidențiale.
În esență, judecătoarea Cristina Ardeleanu de la Curtea de Apel București susține că Biroul Electoral Central a pus în aplicare decizia Curții Constituționale din 6 decembrie de anulare a alegerilor, iar deciziile CCR sunt definitive și obligatorii, prin urmare nu pot fi analizate în instanță, scrie Agerpres.
De asemenea, judecătoarea spune că, prin anularea alegerilor prezidențiale, BEC nu a încălcat drepturi civile și fundamentale ale cetățenilor prevăzute în Constituție (dreptul de a vota, de a fi ales).
În plus, Guvernul nu mai avea temei legal, după decizia CCR, să stabilească programul și data organizării turului doi al alegerilor.
Călin Georgescu și Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept au dat în judecată Biroul Electoral Central și mai multe instituții, solicitând anularea a două hotărâri ale BEC prin care a fost anulat întregul proces electoral și s-a dispus reluarea alegerilor prezidențiale de la zero, în baza deciziei Curții Constituționale.
„Procedând la analiza legalității deciziilor emise de Biroul Electoral prin prisma criticilor formulate, Curtea reține următoarele: Cu titlu prealabil, Curtea subliniază că obiectul prezentei cauze îl constituie strict cenzurarea legalității deciziilor emise de Biroul Electoral Central, astfel încât analiza se va realiza în limita criticilor care privesc aceste acte administrative. Din această perspectivă, criticile formulate de contestatori cu privire la modalitatea în care CCR a pronunțat Hotărârea nr. 32/06.12.2024 prin care a dispus anularea procesului electoral cu privire la alegerea președintelui României din anul 2024 și la consecințele pe care pronunțarea acestei decizii le-ar avea asupra drepturilor fundamentale ale cetățenilor excedează prezentei cauze și nu pot fi analizate în acest cadru procesual. Curtea reamintește cu această ocazie că Hotărârea Curții Constituționale a României nr. 32/06.12.2024 este definitiv și general obligatorie, iar analiza în prezenta cauză se va realiza cu luarea în considerare a acestei împrejurări”, se arată în motivare.
Pe de altă parte, instanța susține că nu era necesar ca BEC să publice în Monitorul Oficial deciziile cu privire la anularea alegerilor, fiind de ajuns ca acele decizii să fie postate pe pagina de internet a instituției.
„Referitor la nepublicarea deciziilor BEC nr. 230D/06.12.2024, nr. 231D/07.12.2024, nr. 232D/07.12.2024 în Monitorul Oficial, Curtea reține că, potrivit art. 17 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, în exercitarea atribuțiilor ce îi revin, Biroul Electoral Central adoptă decizii și hotărâri. Potrivit art. 17 alin. (3) din același act normativ, deciziile adoptate de BEC se aduc la cunoștința publică prin afișarea pe pagina proprie de internet, iar potrivit art. 17 alin. (4) hotărârile adoptate de acesta se aduc la cunoștință publică prin afișarea pe propria pagină de internet și prin publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I. Făcând aplicarea în cauză a celor mai sus expuse, Curtea reține că, în cauză, publicarea în Monitorul Oficial a actelor administrative contestate nu era necesară, nefiind aplicabile dispozițiile art. 12 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, întrucât este vorba despre decizii adoptate de BEC ce se adresează unor destinatari strict determinați, iar nu de hotărâri. Or, în privința deciziilor, legiuitorul a prevăzut ca și modalitate unică de aducere la cunoștința publică, publicarea acestora pe pagina proprie de internet a Biroului Electoral Central, formalitate care a fost îndeplinită în cauză”, mai scrie în documentul instanței.
De asemenea, susține CAB, eventualele neregularități ale procedurii de publicare a actelor administrative emise de Biroul Electoral Central nu afectează legalitatea acestora.
Referitor la emiterea deciziei BEC nr. 230D/06.12.2024 înainte de publicarea Hotărârii CCR nr. 31/06.12.2024 în Monitorul Oficial, Curtea reține că emiterea acestei decizii s-a realizat de Biroul Electoral Central în baza comunicatului publicat de Curtea Constituțională în care a fost adusă la cunoștința publică soluția pronunțată în ședința din 6 decembrie 2024, soluție care este definitivă și are caracter obligatoriu conform art. 147 din Constituție.
„Curtea reține, contrar susținerilor contestatorilor, că decizia nr. 230D/06.12.2024 nu a fost emisă la un moment la care hotărârea CCR nu exista, ci a fost emisă anterior redactării considerentelor soluției pronunțate. Or, caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale este atașat soluției cuprinse în dispozitiv, considerentele având doar rolul de a expune motivele avute în vedere de instanța constituțională la pronunțarea soluției. În aceste condiții, Curtea constată că emiterea de către BEC a deciziei nr. 230D/06.12.2024 anterior publicării considerentelor hotărârii Curții Constituționale nu este de natură să afecteze legalitatea actului administrativ”, mai afirmă CAB.
De asemenea, referitor la necompetența Biroului Electoral Central de a emite cele două decizii de anularea a alegerilor, CAB subliniază că hotărârile pronunțate de Curtea Constituțională sunt general obligatorii, iar asigurarea efectivității dispozițiilor Curții poate reclama acțiuni concrete din parte autorităților cu atribuții în domeniul în care s-a pronunțat instanța constituțională.
„Având în vedere rolul BEC de autoritate cu activitate temporară, constituită pentru organizarea desfășurării activității specifice perioadei electorale, cu atribuții în ceea ce privește asigurarea aplicării unitare a dispozițiilor acestui act normativ (art. 17 alin. 1 lit.a), i) art. 13 alin. 1 din Legea nr. 370/2004), Curtea constată că acesta era organul statului chemat să adopte măsurile concrete pentru punerea în aplicare a dispozițiilor obligatorii dispuse de CCR prin Hotărârea nr. 32/06.12.2024. În aceste condiții, Curtea reține că Biroul Electoral Central a emis deciziile contestate în acord cu atribuțiile ce îi sunt recunoscute prin Legea nr. 370/2004, în scopul asigurării caracterului obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale, în materie electorală, în acord cu exigențele impuse de Legea nr. 24/2000”, se mai arată în motivare.
Curtea de Apel București a respins, ca neîntemeiate, și susținerile lui Călin Georgescu privind încălcarea de către BEC, prin anularea alegerilor prezidențiale, a unor drepturi civile și fundamentale prevăzute în Constituție.
„Referitor la încălcarea, prin exercitarea unui abuz de putere, de către Biroul Electoral Central, prin adoptarea deciziilor nr. 230D/06.12.2024 și nr. 231D/07.12.2024, a următoarelor drepturi civile: dreptul de a vota; dreptul de a fi ales; dreptul poporului român de a exercita suveranitatea națională prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte conform art. 2 alin. (l) din Constituție cu respectarea valorilor constituționale prevăzute la art. 1 alin. (3), respectiv a principiului legalității prevăzut la art. l alin. (5) din Constituție, respectiv de a alege președintele României, în condițiile în care mandatul actualului președinte expiră la data de 21 decembrie 2024; dreptul cetățenilor României de a trăi într-un stat de drept și democratic în care principiul securității juridice este respectat, Curtea reține că aceste susțineri ale contestatorilor și ale intervenientei accesorii sunt neîntemeiate și le va respinge. Pentru a ajunge la această concluzie, Curtea a avut în vedere împrejurarea că prin deciziile contestate BEC a asigurat efectivitatea dispozițiilor obligatorii ale CCR dispuse prin Hotărârea nr. 32/06.12.2024. Or, dispunerea de BEC a măsurilor tehnice privind organizarea procesului electoral, în temeiul competențelor recunoscute prin Legea nr. 370/2004, în scopul asigurării punerii în aplicare a Hotărârii nr. 32/06.12.2024 a CCR, nu este de natură să aducă atingere drepturilor fundamentale recunoscute prin Constituție”, mai spune CAB.
Instanța a respins și cererea lui Georgescu de obligare a Guvernului la emiterea unei hotărâri prin care să stabilească programul calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea președintelui României în al doilea tur de scrutin, inclusiv data organizării turului doi al alegerilor.
„Pentru a ajunge la această concluzie, Curtea a avut în vedere împrejurarea că, în condițiile în care Curtea Constituțională a României a dispus anularea întregului proces electoral cu privire la alegerea președintelui României, desfășurat în baza HG nr. 756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru președintele României din anul 2024 și a HG nr. 1061/2024 privind aprobarea programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea președintelui României în anul 2024, intimatul Guvernul României nu avea temei legal pentru a proceda la emiterea unei hotărâri de guvern prin care să stabilească calendarul turului doi de scrutin. Prin urmare, Curtea constată că nu se poate reține existența unui refuz nejustificat în sensul art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004 în sarcina intimatului Guvernul României în ceea ce privește stabilirea calendarului aplicabil turului doi de scrutin”, precizează CAB.
Hotărârea a fost pronunțată de judecătoarea Cristina Ardeleanu, a cărei recuzare a fost cerută de avocații lui Georgescu și respinsă.
Călin Georgescu şi Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept au dat în judecată Biroul Electoral Central şi mai multe instituţii: Ministerul Apărării, Statul Major al Apărării, Guvernul, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea Constituţională, Serviciul Român de Informaţii, dar şi pe preşedintele Klaus Iohannis şi pe Elena Lasconi.
Obiectul principal al dosarului se referea la anularea a două hotărâri ale BEC prin care a fost anulat întregul proces electoral şi s-a dispus reluarea alegerilor prezidenţiale de la zero, în baza deciziei Curţii Constituţionale.
„Vreau să le mulţumesc românilor care au stat şi aşteptat această decizie de astăzi, care au stat în frig, au răbdat. După 35 de ani, sunt convins că merită ca în România să existe dreptate. Am asistat siderat la faptul că niciunul dintre pârâţi nu a avut niciun fel de dovadă, niciuna, zero. Au declinat orice clauză procedurală, deci declină şi prezenţa lor aici. Dincolo de asta, acum câteva zile, fostul preşedinte Klaus Iohannis a declarat singur că nu există nicio dovadă, există doar suspiciuni. Prin urmare, pe tot ce s-a discutat astăzi, Curtea a decis că, în cel mai scurt timp, se va da verdictul, la o dată pe care o vom avea cât de repede cu putinţă. Aşteptăm o cauză dreaptă şi precisă pentru demnitatea şi onoarea poporului român. Mulţumesc din suflet pentru tot ce s-a întâmplat până astăzi, mulţumesc poporului român care este prezent în număr atât de mare (…) Deja am făcut istorie, pentru că modul de unitate a poporului român a dovedit asta. Sper într-o justiţie profesională şi nu într-o justiţie politică”, a spus Georgescu, luni, 30 decembrie, la ieşirea din sala de judecată.
Pe 6 decembrie, Curtea Constituţională a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidenţiale, câştigate de Călin Georgescu, în baza unor documente desecretizate de CSAT, primite de la SRI, SIE, MAI şi STS.
În documentele serviciilor secrete se arată că Georgescu a încălcat legislaţia electorală referitoare la finanţarea campaniei pentru alegerile prezidenţiale, după ce a raportat la Autoritatea Electorală Permanentă zero cheltuieli, în condiţiile în care SRI şi MAI au indicat faptul că finanţarea campaniei pe TikTok a fost realizată de Bogdan Peşchir şi s-a ridicat la un milion de euro. De asemenea, în documentele desecretizate de CSAT se spune că au avut loc acţiuni ale unui actor cibernetic statal asupra infrastructurilor IT&C suport pentru procesul electoral şi că România este o ţintă pentru acţiuni hibride agresive ruse.
Conform SIE, România „a devenit o prioritate pentru acţiunile ostile ale Rusiei, existând un interes în creştere la Kremlin pentru a influenţa (cel puţin) mood-ul şi agenda în societatea românească în context electoral”. Aceste acţiuni se manifestă prin propagandă şi dezinformare, sprijinirea unor candidaţi eurosceptici şi alimentarea unor mişcări antisistem, inclusiv prin „implicarea acestora în proteste care să modeleze agenda publică”, încurajarea nemulţumirilor/ provocarea de reacţii emoţionale la nivelul populaţiei, astfel încât să pună presiune pe autorităţi să reducă/ stopeze sprijinul pentru Ucraina.
INTERVIURILE HotNews.ro