Cum ne otrăvim corpul ca idioții. Cum trupșorul ne minte fără rușine

Am ajuns să vorbim despre trupșorul nostru în termeni de instalație de canalizare. Ca și cum corpul nostru ar fi plin doar de aparate, țevi, supape, grăsimi. De intrări și exituri. Asta e prima otravă pe care o introducem în creierul nostru. Corpul meu nu este o instalație plină de aparate. Suntem idioți. Apoi, ne alimentăm cu otravă acest corp. Tone de otravă cumpărată de la supermarketuri sau shakeuri din sălile de fitness. Și niciodată nu uităm să ne împopoțonăm instalația cu numeroase tâmpenii parcă suntem creaturi din Urzeala Tronurilor: silicoane, adaosuri de sprâncene, unghii-gheare, centimetri de penis în numele frumuseții. În final, săracul corp, ce să facă? E otrăvit, arătând ca un clovn trist. Ce să facă acest corp, această instalație, acest ghiveci de trenduri? Corpul, trupșorul ne minte. Nu mai dă semnele vitale de avertizare: gata! Ești bolnav. Cum ne otrăvim corpul ca idioții. Cum trupșorul ne minte fără rușine

Aici nu e pic de conspirație! Nu conspiră nimeni.

Singuri cădem pradă rețetelor de succes și a minciunilor „căzute din cerul” influenserilor, industriilor de tot felul. E o lume în care totul e publicitate și bani. Și noi ne sacrificăm corpul tututror gogoșilor ce ni se vând.

Deci, dimineața ne urcăm în mașină poponețele.

Și toată ziua frecăm volanul. Anchilozăm, mușchii nu se antrenează. Mâncăm de pe la tarabe “natural”, “fără adaosuri”. Care verifică adevărul? Să fim serioși: pământul e alterat de îngrășăminte de sute de ani de îngrășăminte chimice. Cum draci, poți să crezi în bio, în nat. E nevoie de zeci de ani de tratamente ale pământului. Unde e timpul ăsta de vindecare a pământului ca să dea bio? Apoi, ideea în sine de industrie bio e o tâmpenie. Dacă e lucru manual și natural NU poate fi industrial.

Să nu uităm de ieftinătatea pe care ne-o dorim pentru fiecare snack, pauză de masă. Nu e restaurant, bodegă ca să dovedească ceva naturat sută-n sută. Nu e nicio teorie a constipației aici, e o constatare simplă. Apoi, seara ardem ore-n șir de Netflix, că cică suntem anxioși, sanchi. Păi, cum să nu fim dacă am umblat doar în cușca mașinii proprii și am frecat-o la birou în mitinguri fără importanță?

Să facem un popas la masă

Astăzi nu mâncăm de capul nostru, nu ne ascultăm corpul. Nu știm ce e bun/rău. Nu. Pentru că lupta cea mare e să respectăm dietele unor închipuiți care-n numele suprem al dietelor keto, freco-mengo ne vînd povești de otrăvit copiiiiii. Aoleo, a revenit proteina animală, mamă n-am proteină animală, ce să fac? Mănânc la disperare, proteină. Sau s-au inventat cârnați și parizăr veggy, mamă ce-mi plac, mamă câtă otravă au în ei.

Obsesia banilor și frumuseții ne sparge creierele.

La psihic sunt loviți rău. E dambla. Trebuie să alergăm după bani. Băi, nu se poate să nu prind oferta lui pește prăjit cu kaki. Ce pl e kaki, bă? Mâncăm doar oferte pe păine. Ne dilim alergând după bani. Banii sunt o iluzie pentru majoritatea dintre noi. Suntem atât de prostiți că „banii sunt în mișcare” încât ne otrăvim creierul. Alergăm după bani, după potcoave de cai morți. Ca să ce? Să ne luăm excursii în Zanzibar? Mergi, bă, la Băicoi să vezi că e mai mișto! Devenim sclavii unor himere. Dar bine plătite. Banii, la Zanzibar, pe emag, sau la Băicoi, nu vor fi niciodată destui pentru cât de lacomi suntem.

Frumusețea? Suntem urâți și ce dacă?

De ce să ne sluțim sânii cu niște silicoane? De ce să ne punem centimetrii de pl în plus? Sau gheare de păsări, uite adaosurile de unghii. De ce să ne împopoțonăm cu extensii de păr? Trupșorul nostru e fragil. Îl tâmpim și mai mult. Acum, ultima demență, e să faci exerciții vaginale și lungiri de sex. Dacii și romanii habar n-aveau de așa ceva și invențiile de acest fel strică naturii noastre umane. E înebunite fetele după exerciții ale mușchiului vaginului. E înebunite bărbații după centimetrii lor. Toate, absolut toate operațiile estetice creează iluzia frumuseții. Dar e o iluzie. Uitați-vă la Loredana! E groaznică! Unde ești tu, adulată Lore? Ne facem idoli de spanac. Uite-i pe băieții de la Sală. Bagă-n ei toate prostiile încapsulate și scumpe și numite cât mai pompos. Se arde șaorma, se dă mai multă energie în instalații.

Toate astea sunt minciuni, minciuni. Pe termen lung orice substanță de acest fel dăunează grav sănătății.

Nu doar trupul nostru tună și fulgeră că e-ndopat cu gogoși. Uitați-vă la extensiile noastre.

Uite, mașinile electrice sunt o pacoste.

Ele, acum, par viitorul. Și cred că sunt viitorul. Dar mai e mult până când să nu ne otrăvească mediul cu totul. Ați văzut un cimitir de baterii de Tesla? Ați văzut vreodată cum promisiunea eco a electricelor nu există? O arată eșecurile marelui Musk cu Tesla lui. Felul în care suntem mințiți cu performanțe care nu sunt chiar așa de performante. Las că merge și așa, pentru că am dat banu’ pentru o filosofie care nu se adeverește. Dar eu am dat banul, am un prestigiu de apărat.

Dar să lăsăm banii. Să ne privim corpurile, trupșoarele.

Noi nu mai avem trupșorul nostru. Nu mai este al nostru. Mintea, creierele noastre nu procesează decât rețete de succes. Ceea ce e o prostie. Trupul nostru adevărat e plin de insuccese, dar așa cu defect trupșorul e cel mai tare triumf al universului ăsta.

Nu ne plac eșecurile, nu!

Aceste rețete de succes trebuie cu orice preț aplicate pe propriul corp, trupșorul nostru e cobaiul nostru. Ori, el, săracu’ e dat peste cap, este otrăvit cu mâncare chimicală, cu gogoși de succes. Cum poate el să ne dea semne vitale? Mai poate el să se plângă? Să ne spună simplu: sunt bolnav de otravă! În loc să ascultăm vocea lui tot mai îndepărtată și otrăvită, mergem la doctori miraculoși care ne pun pe aparate.

Și aparatele mint. Mint. Mint. Aparatele sunt calibrate pe statistici false.

Între noi și aparate nu mai sunt decât alte aparate: doctorii care au uitat să palpeze, au uitat să privească omul în infinitul lui, în complexitatea lui. Doctorii de astăzi sunt sclavii aparatelor. Voi vedeți cum se laudă toate spitalele cu achiziții de aparate? Avem aparate care fac minuni. Bine, bine, dar acele aparate nu pot face totul. Și povestea gogoșilor cu care ne hrănim mintea și trupșoarele continuă. Ne otrăvim corpul ca idioții. Trupșorul, ce să facă?, lovit, hăituit, pastilat, drogat cu gogoși, ne minte fără rușine.

Ești frumos? Toți suntem frumoși! Arătăm ca niște harpii din basmele de altădată. Arătăm ca toate vietățile demente din haosul „Urzeala tronurilor”

Și avem ajutoare mecanice de a ne face superbi. Suntem Supra superbi cu o ciorbă țărănească de porc cu gust de kmorr gustos și hrănitor. În burtă. Super supra superbi cu extensii în toate părțile corporale hrănite cu steroizi. Și când ne vindecăm? Niciodată. Trupșorul e plin de gogoși. Pardon, avem un biet trupșor plin de chimicale și gogoși.

Citește înc-o dată, nu e teoria conspirației:

Cum ne otrăvim corpul ca idioții. Cum corpul ne minte fără rușine

Uite, povești de la Sală, poate ai grijă de corpul tău:

Respirația sodomizează stresul – pe Netflix. Respirația te slăbește în 3 zile și îți face părul de cal – pe Google

• La Sală, ne bărbierim sau nu ne bărbierim? N-ai baie acasă? Ești bagabond cu abonament GOLD?

• Ce dracu’ să faci cu trupșorul tău pe ploaie, vânt și fulguială? Îl duci la Sală să-l faci de râs, să-l faci de poveste​

Cum e corect? Umbli sau nu gol pușcă prin vestiar? / Povestea de la sală

Hai grătarul, hai anavarul! Ai mușchi? De ce arzi cu steroid șaorma din stomac? Povestea de la Sală

Cum e corect? Umbli sau nu gol pușcă prin vestiar? / Povestea de la sală

Grave probleme psihice? Calci prosopul în picioare. După trasul rău de bare / Poveste de la sală