Cum poate o cafenea sau un bar să învie „o zonă moartă” din București. 5 exemple de succes

Dacă ar aștepta să fie schimbat doar de autorități, de primari sau politicieni, Bucureștiul ar avea mult mai multe zone „moarte”, evitate de localnici și turiști în egală măsură. Din fericire, există antreprenori și comunități care reușesc „să învie” locuri care aparent nu mai aveau nicio șansă.

În cele ce urmează vorbim despre astfel de exemple, într-o nouă serie HotNews.ro despre going out în Capitală, „Oamenii orașului”. De asemenea, în săptămânile următoare vom publica povești interesante despre lumea barurilor și restaurantelor din Capitală.

Cafeneaua de specialitate care a pus Piața Muncii pe harta locurilor cool din București

Înainte de pandemie, Piața Muncii nu era deloc o destinație pe care s-o iei în considerare atunci când te întrebai unde să ieși în oraș într-o zi de weekend. Însă, odată cu deschiderea cafenelei de specialitate Boiler, lucrurile s-au schimbat.

În 2019, Paul Ungureanu (barista și co-owner Boiler) și-a dorit să se extindă cu o a doua locație, având deja o cafenea deschisă la Piața Romană. Și-a dorit să facă acest lucru într-unul dintre cartierele care nu fac parte din Centrul Bucureștiului.

Chiar dacă a reprezentat un pariu riscant, a decis să aducă cafeaua de specialitate la Piața Muncii într-un spațiu mic unde înainte fuseseră tot felul de alte afaceri, de la frizerie, la magazin de legale sau de suplimente alimentare pentru bodybuilding. Pandemia i-a forțat pe Paul și pe echipa sa să regândească totul și să se concentreze pe dezvoltarea unei comunități în jurul cafenelei pe care urmau s-o deschidă.

„La Piața Muncii lucrurile s-au legat natural – noi am venit să punem cartierul în mișcare cu energie, „combustibil”, am dat tot ce știam să facem mai bine, iar oamenii au răspuns pe măsură. Am stat mult de vorbă cu vecinii, i-am cunoscut, le-am cerut părerea, ne-am adaptat.

Am făcut brad în stradă de Crăciun, am făcut o masă lungă de nouă metri de ziua noastră (la un an de Boiler), și-am invitat oamenii să ia loc în stradă, de-o parte și de alte, să ne „sărbătorească”.

Am aflat istoria cartierului (suntem situați chiar în Bariera Vergului care, în perioada interbelică, era o zonă de „graniță”- marca la începutul secolului trecut bariera estică a oraşului, unde bucureștenii ieşeau la iarbă verde pentru a mânca şi a petrece. Ne-am dat seama că nu suntem întâmplător acolo și că putem reinterpreta această istorie.

Am mai deschis și o băcănie chiar lângă coffee shop: FRESCO ARTIGIANALE. Schimbarea asta s-a produs în timp și a fost teamwork cu comunitatea – o grămadă de idei aruncate la cafea de oaspeți: „dar ce-ar fi să faceți așa?”, „cum ar fi să aduceți un acoustic session aici?”

S-au transformat repede în planuri concrete de mici evenimente și happening-uri și asta ni s-a întors tot timpul în bine. Am încercat să facem și strada mai „vie”, cartierul mai colorat și asta încercăm și pe viitor.

Chiar avem mare noroc cu comunitatea. Sunt oameni foarte mișto, iar sentimentul de „familie” e pe bune”, îmi povestea cu o altă ocazie Daniela Ungureanu, care se ocupă de comunicare și marketing.

Lucrul acesta e confirmat și de Andreea, care locuiește în zonă de mai bine de 25 de ani. „Până să apară Boiler, zona asta era moartă. Da, mai sunt tot felul de alte localuri, dar niciunul nu s-a implicat atât în a produce o schimbare reală. Și despre niciunul nu se poate spune că și-a transformat clientela într-o comunitate.

Acum vin să-mi beau cafeaua aici de cel puțin trei ori pe săptămână împreună cu fetița mea. Înainte evitam zona, mai ales că peste drum de metrou funcționa clubul de manele Million Dollar, iar în unele dimineți erau scandaluri cu oameni dubioși. Acum, mirosul de la grătarele de la Million Dollar a fost înlocuit de mirosul de cafea de specialitate”, spune Andreea.

Buticul cu bere artizanală din Cișmigiu și Grupul de Inițiativă Civică

Zona Liberă Butic, Cișmigiu. Fotografiile din articol sunt de pe conturile de Facebook ale localurilor respective.

Din 2019, în Cișmigiu există Zona Liberă Butic, un bar / terasă care a reușit să strângă în jurul său un public foarte divers și să fie unul dintre cele mai cool locuri din oraș unde să bei o bere craft autohtonă.

Este surprinzător din mai multe motive, unul fiind faptul că funcționează într-un fost butic din Cișmigiu, fără să ofere clienților cine știe ce condiții. Cu toate acestea, terasa e tot timpul plină.

În afară de faptul că îi convinge pe foarte mulți bucureșteni și turiști să vină să petreacă timp în cel mai neglijat parc din centrul Bucureștiului, Zona Liberă a devenit și un fel de casă pentru una dintre comunitățile ce au grijă de cartier și lucrează intens pentru ca acesta să se dezvolte în direcția bună.

Este vorba de Grupul de Iniţiativă Civică Cişmigiu. Membrii acestui grup civic vin aici, dezbat, găsesc soluții și idei pentru problemele Cișmigiului și ale cartierului, pe care le trimit mai departe către autorități.

Un exemplu în acest sens este cușca de păuni care s-a aflat aici ani buni de zile. Aceasta era mică și păsările îngrămădite aici trăiau o viață foarte chinuită.

La presiunile Grupului de Inițiativă Civică Cișmigiu, cușca a fost într-un final desființată. Mai mult, când parcul a fost lăsat în paragină, tot membrii acestui grup s-au organizat și au făcut curățenie.

Barul devenit simbol al zonei Favorit, Drumul Taberei

Pardon Cafe. FOTO: Facebook

Dacă ai crescut în Drumul Taberei e imposibil să nu fi trecut măcar o dată pe la Pardon, unul dintre cele mai vechi baruri din cartier. Acesta rezistă aici de peste 23 de ani, iar acest lucru se datorează comunității pe care a reușit s-o adune, oameni de toate felurile din cartier, care au ajuns să numească acest loc casă.

Încă de la început, acest loc a apărut în ideea de a fi diferit de tot ce era în jur: muzică oldies, multe obiecte vechi, o motocicletă veche tăiată în două, mașina mascotă de la intrare – un Citroen 2CV plin de stickere, dar și catargul de pe terasa de pe acoperiș care te trimite cu gândul la mare.

Dacă în trecut între Favorit și Moghioroș era plin de terase, un fel de Centru Vechi, acestea au dispărut în timp, mai ales după mandatul de primar al lui Traian Băsescu, care a închis majoritatea buticurilor, dar și localurile mici care aveau nereguli.

Pardon a rezistat și a prins chiar și inaugurarea stației de metrou Favorit. Dar, ce înseamnă cu adevărat terasa Pardon pentru mulți locuitori ai cartierului Drumul Taberei, rezumă cel mai bine Dragoș, care are 35 de ani, a crescut și încă locuiește în această zonă din Drumul Taberei:

„Când eram mic, tot bulevardul Drumul Taberei era plin de terase. Aveau scaunele alea de plastic ieftin. N-ai cum să nu le știi, unele deformate de căldură, altele sparte, poate marcate cu un brand sau altul. Pardon a fost primul loc din Drumul Taberei, prima terasă în care nu le-am găsit.

Și nu era doar fierul forjat al meselor și scaunelor care îți dădeau de înțeles că ești în altfel de bar. Era ceva special. Tot aerul ăla boem, toate antichitățile dinăuntru îți dădeau impresia că ești în altă parte decât în cartierul cu blocuri gri și mese de plastic.

La terase se asculta pop-ul anilor 2000, Andre, 3 Sud Est, Genius, dar la Pardon era mereu un jazz liniștit, poate un rock. Aici se strângea boemia cartierului, veneau vedetele. Până și sloganul era mișto „ne pare rău că nu suntem în centru”.

Vara aveai terasa umbrită, iarna intrai la vin fiert și soba care ardea în colț. Poate dacă intri acum în „bodega”, n-o să ți se pară cine știe ce. Dar asta pentru ca în București, Pardon a dat tonul bodegilor „cu temă”. Iar pentru mine…e ca barul din Cheers, ca Central Perk din Friends, ca Restaurantul din Seinfeld.

Mi-am dus toate prietenele acolo, m-am văzut cu toți prietenii apropiați acolo cel puțin o dată, chiar mi-am făcut majoratul acolo. Știu zgomotul clopotului de la baie, știu sfeșnicul acoperit cu ceară de lumânare, știu cum să deschizi ușa de la intrare ca să nu-ți prinzi mâna în mâner, știu schiurile atârnate de tavan, fotografia de lângă bar, armura… de ce? Pentru ca Pardon e acasă.”

Fabrica de șosete transformată în club, terasă și spațiu cultural

Fabrica. FOTO: Facebook

Bucureștiul are de 15 ani și o fabrică care a fost convertită cu succes într-un mic orășel, compus din două cluburi, terasă cu loc de joacă pentru copii, magazine, săli de sport și spațiu cultural. Cam cum întâlnești în Berlin la tot pasul.

Este vorba de Fabrica, de pe strada 11 Iunie, din apropierea Parcului Carol I. Aici funcționa cândva fabrica de șosete Apollo, într-o clădire de la 1898. Este un loc care a ridicat cultural şi creativ întreaga zonă din sudul Capitalei, iar ca dovadă a acestui lucru stă și faptul că atunci când a fost la un pas de a fi dărâmată, în 2020, în plină pandemie, mai multă lume a protestat.

Avizul de demolare fusese deja emis de Primăria Capitalei, în mandatul Gabrielei Firea, și mai era necesar doar votul în Consiliul General. În urma protestelor, Ministrul Culturii a declanșat procedura de clasare ca monument istoric a Clubului Fabrica, iar Institutul Național al Patrimoniului a întocmit documentația pentru clasarea definitivă ca monument istoric.

Până să apară clubul Fabrica, în zonă nu prea se făcea going out, dimpotrivă, era o parte a Bucureștiului mai degrabă ocolită. Acum este un loc de pelerinaj pentru mulți bucureșteni din toate colțurile orașului.

De asemenea, succesul de care s-a bucurat a dat curajul și altora să deschidă localuri în zonă. De exemplu, din 2016 clubul Expirat s-a mutat din Centrul Vechi tot în această zonă, deasupra Parcului Carol, pe dealul Filaret, tot într-un spațiu industrial, în Halele Carol.

Hangar – terasa și microberăria dintre clădirile de birouri din Pipera

Hangar, Pipera. FOTO: Facebook

Cei de la Ground Zero sunt printre primii care au făcut bere artizanală în București, iar de patru ani și-au mutat microberăria din Băneasa în Pipera. Au deschis aici un bar cu bere craft și ceva mâncare. I-au zis Hangar, pentru că are acest aspect.

Este chiar între clădirile de birouri, și acest loc a fost ales și în ideea de a-i converti pe corporatiști la berea bună, dar și de a le oferi un loc diferit în care să rămână după birou la un pahar de vorbă, într-un alt fel de atmosferă. Bineînțeles, la pachet cu berea craft a venit și cultura alternativă, ceva inedit pentru „cartierul muncitoresc Pipera”.

„Am căutat multă vreme prin tot orașul o locație unde să ne extindem când fabrica din Băneasa a devenit neîncăpătoare. Am găsit în Pipera, la acea vreme în plină expansiune, un vechi atelier mecanic pentru avioane. Ni s-a părut un risc interesant de asumat, să transformăm un vechi spațiu într-o fabrica de bere craft și un restaurant cu aspect industrial. Și asta în mijlocul corporațiilor.

Majoritatea clienților noștri sunt oameni care lucrează în zonă, care vin după birou să bea două-trei beri”, ne spune Alin Matache, owner Ground Zero. Băieții și-au mutat în cu totul întreaga microberărie în Pipera și are la vedere tank-urile în care fermentează noile sortimente.

Cei care vin aici după birou, au ocazia să mai afle și lucruri interesante despre berea artizanală chiar de la sursă. Chiar dacă este între clădirile de birouri, locul este destul de ascuns (o să rătăcești un pic până-l găsești) și amenajat într-o fostă hală a fabricii de mobilă Compil – în stilul berlinez, băieții au păstrat aspectul industrial.

Astfel, Hangar este unul dintre primele și puținele baruri care încearcă să transforme Pipera nu doar în loc de mers ca să validezi cartela și să petreci opt ore într-un cubicle, ci și unul de ieșit în oraș. Transformarea are loc încet-încet, iar Hangar este acum top of mind pentru oricine face parte din comunitatea iubitorilor de bere artizanală.

„Ne bucurăm de o comunitate foarte mișto, formată din bărbați și femei în număr egal. Adulți cu venituri medii, interesați de experiențe și produse locale de calitate. Avem un loc cu atmosferă aparte, foarte detașată, unde încurajăm oamenii să se simtă în largul lor și le punem la dispoziție în cel mai bun mediu berea craft produsă de noi chiar acolo.

Ne bucurăm că am introdus în cultura locală obiceiul de a bea o bere cu colegii după muncă. Ne-am dori ca mai mulți oameni din zonă să înțeleagă că acolo este un producător local care pune la dispoziție oamenilor cele mai proaspete beri din oraș.”, ne mai povestește Alin Matache.