Cum se manifestă o tumoră cerebrală. Primele semne pot fi confundate cu oboseala și stresul
Tumorile cerebrale provoacă simptome foarte diferite, în funcție de zona creierului în care apar, de dimensiunea lor și de viteza cu care cresc. Primele semne, precum oboseala, dificultățile de concentrare sau schimbările de dispoziție, sunt de obicei discrete și puse ușor pe seama altor cauze. Pe măsură ce avansează, pot apărea manifestări mai specifice, precum durerile de cap persistente, crizele epileptice, slăbiciunea pe o parte a corpului sau tulburările de vedere și de vorbire.
Tumorile cerebrale primare se formează în creier sau în membranele care îl învelesc. Cele mai frecvente sunt meningioamele și glioamele, a explicat, pentru revista Prevention, Walavan Sivakumar, neurochirurg la Pacific Neuroscience Institute din Torrance, California, SUA.
Meningioamele se dezvoltă din meninge, membranele care acoperă creierul și măduva spinării, și reprezintă aproximativ 30% dintre tumorile cerebrale, potrivit Johns Hopkins Medicine. Cele mai multe sunt benigne și cresc lent, uneori ani la rând înainte de a fi descoperite. Apar de aproximativ trei ori mai des la femei decât la bărbați și sunt mai frecvente după vârsta de 70 de ani.
Glioamele pornesc din celulele gliale, care susțin și protejează neuronii. Ele cuprind mai multe tipuri, de la forme cu evoluție lentă până la glioblastom, cea mai agresivă tumoră cerebrală primară a adulților.
Însă nici formațiunile benigne nu sunt neapărat inofensive. Spațiul din interiorul craniului este limitat, astfel că și o tumoră necanceroasă poate apăsa pe țesutul din jur și poate provoca simptome.
Metastazele cerebrale sunt mai frecvente decât tumorile primare, după cum a precizat Rohan Ramakrishna, șeful secției de neurochirurgie de la NewYork-Presbyterian Brooklyn Methodist Hospital și Weill Cornell Medicine, din SUA. Acestea se formează din celule canceroase ajunse în creier de la alte organe, cel mai des în cazul cancerului pulmonar, al cancerului de sân și al melanomului, conform unei sinteze publicate în 2019, în Journal of Cancer Metastasis and Treatment.
Cum apar manifestările
Creierul se află într-un spațiu rigid, delimitat de oasele craniului, astfel că orice formațiune care își mărește volumul poate comprima țesutul din jur. Când presiunea din interiorul craniului crește, apare hipertensiunea intracraniană.
Felul în care se manifestă o tumoră cerebrală depinde mai ales de zona afectată, de dimensiunea tumorii și de ritmul de creștere. Pentru că diferitele regiuni ale creierului au funcții foarte precise, chiar și o leziune mică poate produce simptome evidente dacă se află într-o zonă importantă. În schimb, una mai mare poate rămâne mult timp neobservată dacă este localizată într-o regiune mai puțin sensibilă.
Formațiunile cu evoluție rapidă tind să provoace simptome mai devreme decât cele care cresc lent, a subliniat Rohan Ramakrishna. La acestea se poate adăuga edemul cerebral, adică acumularea excesivă de lichid în țesutul din jurul tumorii, care poate accentua compresia asupra structurilor cerebrale.
Primele semne pot trece neobservate
Unele dintre primele simptome sunt discrete și pot fi ușor puse pe seama problemelor de zi cu zi. Rohan Ramakrishna enumeră oboseala, episoade de confuzie, schimbările subtile de dispoziție sau de personalitate, un ușor dezechilibru, episoadele de vedere încețoșată și dificultățile de concentrare care se accentuează treptat.
Aceste simptome au, de cele mai multe ori, alte cauze. Faptul că sunt atât de frecvente explică însă, în parte, de ce diagnosticul unei tumori cerebrale poate întârzia, potrivit neurochirurgului. Formațiunile mici sau cu creștere foarte lentă pot să nu provoace deloc simptome, iar în celelalte cazuri manifestările apar, de obicei, treptat.
Cum se manifestă durerea de cap provocată de o tumoră cerebrală
Durerea de cap se numără printre cele mai cunoscute simptome ale unei tumori cerebrale. Poate fi mai intensă dimineața, la trezire, poate fi însoțită de greață și vărsături și se poate accentua la tuse, strănut sau efort, situații în care presiunea din craniu crește.
Totuși, durerile de cap asociate tumorilor cerebrale nu urmează întotdeauna acest tipar. O sinteză publicată în 2024, în Neurologic Clinics, a arătat că durerile de cap apar la aproximativ 48-71% dintre pacienți, iar felul în care se manifestă depinde de localizarea și tipul tumorii, ritmul de creștere și presiunea din interiorul craniului.
Durerile pot semăna inclusiv cu forme obișnuite de cefalee. Într-un studiu publicat în 2018, în Cephalalgia, realizat pe 527 de adulți cu gliom, durerea de cap a fost unul dintre simptomele de debut la 12,5% dintre pacienți. Dintre pacienții care au raportat dureri de cap la debutul bolii, 47% descriau o durere asemănătoare cefaleei de tensiune, în timp ce 42% prezentau tiparul considerat clasic pentru tumorile cerebrale.
Crizele epileptice pot fi primul semn al bolii
Criza epileptică poate fi primul semn al unei tumori cerebrale. Epilepsia este întâlnită mai frecvent în cazul tumorilor cu evoluție lentă, în special al glioamelor de grad scăzut.
Crizele apar atunci când activitatea electrică normală a creierului este perturbată brusc. Unele implică de la început ambele emisfere cerebrale și pot provoca pierderea stării de conștiență și convulsii. Altele pornesc dintr-o singură regiune și se manifestă, de exemplu, prin mișcări involuntare ale unui braț sau picior, dificultăți de vorbire ori tulburări de vedere, precum apariția unor lumini intermitente.
O primă criză epileptică apărută la vârsta adultă necesită evaluare medicală de urgență pentru stabilirea cauzei, chiar dacă durează puțin. Apelarea numărului 112 este necesară și atunci când criza durează cinci minute sau mai mult, când crizele se repetă fără revenirea la starea normală ori când persoana are dificultăți de respirație sau nu își recapătă starea de conștiență.
Simptomele diferă în funcție de zona afectată
Diferitele regiuni ale creierului sunt implicate în funcții specifice, astfel că simptomele variază în funcție de locul în care se dezvoltă tumora. Formațiunile din lobul frontal, situat în partea din față a creierului, pot modifica personalitatea și comportamentul și pot afecta memoria, capacitatea de planificare și vorbirea.
Cele din lobul parietal pot provoca tulburări de sensibilitate și dificultăți de orientare în spațiu. Lobul temporal este implicat în memorie și în înțelegerea limbajului, iar tumorile din această zonă cauzează frecvent crize epileptice. Formațiunile din lobul occipital, din partea din spate a creierului, pot afecta vederea.
Cerebelul are un rol important în menținerea echilibrului, astfel că o tumoră localizată aici poate duce la mers instabil, lipsă de coordonare și mișcări involuntare ale ochilor. Trunchiul cerebral, care leagă creierul de măduva spinării, controlează funcții precum respirația și înghițirea. Formațiunile din această zonă pot provoca vedere dublă, dificultăți la înghițire și slăbiciune.
Adenomul hipofizar, o tumoră de obicei benignă care se dezvoltă la nivelul hipofizei, glandă situată la baza creierului, poate afecta vederea atunci când comprimă structurile căii optice, în special chiasma optică. Una dintre manifestările caracteristice este pierderea treptată a vederii periferice, mai ales în părțile laterale ale câmpului vizual. Acest tip de tumoră nu provoacă, de obicei, tulburări de vorbire, deoarece limbajul este controlat de alte regiuni ale creierului.
Schimbările de dispoziție, de personalitate și de memorie
O tumoră cerebrală poate schimba și comportamentul. De exemplu, o persoană de obicei calmă poate deveni irascibilă și se poate enerva ușor. În unele cazuri pot apărea agresivitate, comportament impulsiv sau halucinații.
Simptomele depresive pot apărea, de asemenea, la persoanele cu tumori cerebrale, atât în legătură cu modificările neurologice produse de boală, cât și ca reacție psihologică la diagnostic și la tratament. Tulburările de memorie pot include dificultăți de reținere a informațiilor noi, uitarea conversațiilor recente sau a locului în care au fost puse anumite obiecte. Tipul și severitatea acestor probleme depind de regiunile cerebrale afectate.
Când este necesar consultul medical
Un simptom neurologic nou, care persistă sau se agravează treptat, trebuie întotdeauna evaluat de un medic, a subliniat Walavan Sivakumar.
Durerile de cap apărute recent trebuie investigate mai ales atunci când sunt însoțite de greață, vărsături sau tulburări de vedere ori se amplifică de la o săptămână la alta.
Atunci când medicul suspectează o tumoră cerebrală, investigația imagistică de elecție este, de regulă, rezonanța magnetică (RMN), care poate identifica formațiunile tumorale și alte modificări ale creierului ce ar putea explica simptomele, a precizat Rohan Ramakrishna.
Există și simptome pentru care trebuie solicitat ajutor medical de urgență. O durere de cap extrem de puternică, apărută brusc, amorțeala sau slăbiciunea instalată brusc pe o parte a corpului, dificultățile de vorbire ori o primă criză epileptică sunt motive pentru a suna imediat la 112. De asemenea, o criză epileptică ce durează cinci minute sau mai mult ori crizele care se repetă fără ca persoana să își revină între ele reprezintă urgențe medicale. Astfel de manifestări nu indică neapărat o tumoră cerebrală, ci pot avea și alte cauze grave, inclusiv un accident vascular cerebral sau o hemoragie intracraniană, situații în care intervenția rapidă este esențială.