Cum se vede dinspre BNR anul 2022 și 2023 / Despre creșterea dobânzilor: Au contribuit semnificativ la creșterea ratelor, iar cei cu credite ipotecare au o capacitate de plată mai bună

​Cred că cea mai bună descriere ar fi „incertitudine ridicată”, a spus miercuri Florian Neagu, directorul adjunct al Direcției de Stabilitate Financiară din cadrul BNR. Avem un război la graniță, avem o criză energetică, avem și o rată a inflației semnificativă peste tot în lume, care deteriorează perspectivele de creștere economică, a mai explicat Neagu la Forumul Bancar Român, organizat de Finmedia.

Pe acest fond foarte ridicat de incertitudine, atât în România cât și pe plan internațional, rezervele pe care le-am făcut pentru sectorul bancar sunt adecvate pentru a putea face față unor eventuale evoluții nefavorabile, mai spune Neagu.

Cea mai mare problemă: deficitul de cont curent, locul în care se închid toate vulnerabilitățile

De câțiva ani atragem atenția că ne individualizăm față de celelalte țări, România având o vulnerabilitate particulară, și anume dezechilibre macroeconomice semnificative. Vedem această vulnerabilitate macroeconomică generată de deficitele gemene ca fiind importantă. Și mai apare și întrebarea: cine-ți finanțează aceste deficite? E adevărat că necesarul de finanțare raportat la PIB e în scădere, însă ca sume absolute, valorile sunt în continuare semnificative. Iar întrebarea cine ar putea finanța are multe nuanțe, pentru că băncile deja au o expunere importantă pe sectorul bancar, mai explică Florian Neagu.

Când ne uităm pe statisticile europene sectorul bancar din România este pe primul loc în ceea ce privește expunerea pe titluri de stat și asta de multe ori trezește semne de întrebare la nivelul partenerilor noștri europeni.

A doua vulnerabilitate, care poate e și mai importantă, este cea legată de deficitul de cont curent, pentru că aici se închid toate vulnerabilitățile din economie. Și am două mesaje pentru această vulnerabilitate, mai spune adjunctul de la Stabilitate. Primul este că deficitul de cont curent ar putea ajunge în acest an mai mare decât deficitul fiscal, ceea ce înseamnă că și sectorul neguvernamental intră în deficit. E o situație care merită întreaga atenție!, mai spune Neagu.

La fel de important este faptul că ponderea fluxurilor nepurtătoare de dobândă și care ar putea finanța contul curent e în scădere semnificativă. ”Dacă acum 5 ani aceste fluxuri nepurtătoare de dobândă erau cam 100% din deficit (adică aveam o finanțare a deficitului), în prezent, nivelul lor este mai mult decât modest”, mai spune oficialul BNR. „Cifrele pe primele 8 luni arată o pondere în jur de 30%. Desigur, e posibil să mai crească, dar nu mă aștept ca să fie schimbări radicale”, mai precizează acesta.

Cât privește sectorul bancar, acesta are o situație financiară adecvată pentru a face față unor eventuale riscuri nefavorabile. Considerăm că sectorul bancar este pregătit să susțină în continuare economia, având resursele necesare- și de capital și de de lichiditate- pentru continuarea finanțării.

• Dacă ne uităm la cum se finanțează firmele, vedem că apelul la credite bancare este destul de modest. Pe primul loc, de departe sunt datoriile comerciale. Asta deși sunt mult mai scumpe! Florin Dănescu (Asociația Română a Băncilor- n.red) a făcut la un moment dat un calcul și reieșea că dobânda, atunci când te finanțezi prin credit comercial este de ordinul zecilor la sută. La bănci, e de 10%. De asemenea, rata de neperformanță la creditele comerciale e de 3 ori mai mare decât a creditelor bancare.

Creșterile de dobândă din ultima perioadă au afectat semnificativ și au contribuit semnificativ la creșterea serviciului datoriei. Însă cei cu credite ipotecare standard au o capacitate mai bună de plată. Prin urmare, mesajul meu este acela că, deși în vremuri bune cu rate reduse de dobândă, limitarea gradului de îndatorare ajută pe termen lung debitorii să-și gestioneze mai bine datoriile, conchide Florian Neagu.

Vezi aici prezentarea făcută miercuri de Florian Neagu la Forumul Bancar Român