Cum își sabotează România marile proiecte energetice / BRUA devine o țeavă goală, iar gazele zac inutil în Marea Neagră

Actualul Executiv promitea prin programul de guvernare că va debloca investițiile din Marea Neagră. Au trecut nouă luni de la acea promisiune, iar investițiile din Marea Neagră tot blocate sunt. Ministrul economiei spune că așteaptă ‘consens’ politic. Însă, în timp ce România se află într-o stare de așteptare greu de înțeles, statele din jurul României, Ungaria, Serbia și Bulgaria, sunt într-o continuă mișcare pentru crearea unei rețele de transport al gazelor rusești. Practic, România va fi înconjurată, în curând, de țevi cu gaz rusesc, în timp ce gazul românesc zace inutil sub fundul mării. La fel de inutil poate deveni și gazoductul BRUA, proiect în care s-au investit deja sume importante și în care s-au pus mari speranțe.

Vedem cum interesele rusești înfloresc în jur, în timp ce marile proiecte românești dispar în irelevanță. Autoritățile de la noi, voit sau nu, asistă pasiv la procesul de tranformare a României în cel mai umil actor din regiune pe piața gazelor.

Până acum câțiva ani, ne lăudam că avem un potențial atât de mare încât vom fi marele hub de gaze din zonă, că noi vom conduce jocurile. Nu trebuia decât să încurajăm investitorii să scoată gazul offshore, să încurajăm costruirea unor țevi care să aducă acel gaz până la BRUA sau oriunde în țară, să încurajăm construirea cât mai rapidă a conductei BRUA prin care să fie transportate atât gaze aduse prin Grecia și Bulgaria, așa-numitul coridor vertical, cât și cele din Marea Neagră.

Până acum doar BRUA a luat ceva avânt, dar autoritățile nu par prea încântate, avansând mesajul că nu va avea ce să transporte și că din cauza ei se vor scumpi gazele. „Anul acesta va fi dată în folosinţă conducta BRUA. În condiţiile în care nu am rezolvat încă problema investiţiilor din Marea Neagră, personal mă gândesc ce vom transporta prin această conductă. Mai ales că în paralel se dezvoltă prin Bulgaria o nouă conductă către partea vestică„, a spus, marți, la o conferință, Maria Mânicuţă, director la ANRE, potrivit Agerpres. Proiectul paralel din Bulgaria la care a făcut referire Mânicuță este TurkStream, al rușilor de la Gazprom, cel care trece prin Marea Neagră și care va înconjura România prin Bulgaria, Serbia și Ungaria.

Directorul ANRE mai bagă puțin bățul prin gard și spune că Transgaz va trebui cumva să-și recupereze investiția cu BRUA, de peste 480 milioane de euro, iar în condițiile în care nu va avea ce gaz să transporte ca să câștige bani din el, va crește tarifele pentru celelalte servicii ale sale. Și așa se va scumpi factura tuturor consumatorilor.

„Sper să se găsească şi volume disponibile de gaze care să fie transportate prin această conductă (…)Sunt convinsă că până la urmă BRUA va fi utilizată, dar în viitorul foarte apropiat există un oarecare risc„, a concluzionat reprezentantul ANRE.

Care ar putea fi acele volume disponibile de gaze care să fie transportate prin BRUA în condițiile în care gazele din Marea Neagră au fost uitate, iar coridorul vertical s-a dovedit a fi doar o poveste? Așa cum au început să sugereze mai multe voci din piață, acele volume disponbile ar fi chiar gazele rusești de pe TurkStream. Adică, România să lase deoparte orice vis de lider regional și să ajungă în situația jenantă de a se „înțepa” la conducta rusească.

Guvern inert

Gazele din Marea Neagră vor mai ajunge vreodată să fie valorificate? Clasa politică a depus eforturi uriașe ca acest proiect să nu iasă. În 2018 și 2019, puterea controlată de Dragnea a dus o luptă evidentă împotriva investițiilor din Marea Neagră. Astfel, în octombrie 2018, Parlamentul aproba Legea Offshore, o lege controversată, coaptă prin birourile lui Liviu Dragnea și prin comisia pentru industrii, veșnic condusă de Iulian Iancu, faimos pentru apropierea sa de interesele rusești.

Vocile puterii de la acel moment spuneau că este în interesul României să taxăm cât mai mult companiile care ar urma să investească în Marea Neagră. Atât de bine au fost reprezentate interesele României, încât investitorii sunt pe punctul de a spune „pas” și de a se reorienta către zone mai prietenoase. Cum era de așteptat, legea nu a fost bine primită de investitorii din domeniul gazelor, motiv pentru care americanii de la ExxonMobil ar intenționa să renunțe la licența petrolieră din Marea Neagră. Dar cine o mai cumpără în aceste condiții?

Dar ce face actualul Guvern, care promitea în octombrie că va debloca investițiile din Marea Neagră? Nimic, este inert, așteaptă. Spunea, recent, ministrul economiei, Virgil Popescu, într-un interviu pentru Agerpres, că nu poate modifica Legea Offshore, pentru că trebuie neapărat făcut acest lucru în Parlament, nu prin OUG, și că nu există consens politic.

Este greu de spus despre ce consens ar fi vorba, când subiectul nu a mai fost pus pe masă, în zona politică, de foarte mult timp. Pur și simplu, tema nu există. De exemplu, Cristina Prună, deputat USR în celebra comisie pentru industrii, spunea că nu există discuții oficiale pe acest subiect. USR nu a fost contactat, „ca să deschidă un canal de discuție oficial. Nici la nivel de președinți de partid, nici la nivel de membri în comisiile parlamentare de specialitate„, mai afirma Cristina Prună.

Virgil Popescu a mai spus un lucru care pare să întărească ideea că actualul Guvern nu este prea interesat să rezolve problema investițiilor din Marea Neagră. A spus că din punctul său de vedere, actuala Lege Offshore este ok, mai ales că și el a contribuit la elaborarea sa, dar că dacă se dorește, ar trebui modificată pentru a debloca investițiile. Dar nu de Guvern, ci de Parlament. „Am participat la facerea Legii offshore în Parlament. Am fost şi sunt deputat. După părerea mea, acea Lege offshore era ok, acceptată de companii. A venit Ordonanţa 114 care a pus în cap practic orice liberalizare, orice tendinţă de investiţii în România. Ne-am angajat că deblocăm investiţiile în Marea Neagră şi pentru asta am spus că este nevoie de două lucruri. O dată, abrogarea Ordonanţei 114. A făcut Guvernul acest lucru imediat ce a venit la guvernare. Şi al doilea lucru: modificarea Legii offshore, dacă se doreşte acest lucru, dar acest lucru nu se poate face de către Guvern, ci doar în Parlament„, a afirmat Virgil Popescu, actual ministru al economiei.

Într-adevăr, în octombrie 2018, PNL, prin Virgil Popescu, vicepreședinte în acea perioadă chiar în acea comisie pentru industrii, condusă veșnic de Iulian Iancu, s-a înțeles pe unele amendamente ale Legii Offshore, cu PSD.

Între timp, investitorii tot transmit semnale că încep să-și piardă răbdarea. Anul trecut, ExxonMobil şi-a anunţat intenţia de a se retrage din România, iar reprezentanţii OMV Petrom spun că investițiile în perimetrul Neptun Deep devin incerte, dacă nu va fi modificată Legea offshore.

Atât de bine și-a jucat România uriașul potențial încât rămânem și fără investiții, adică și fără gaz, și fără bani. Riscăm să căpătăm doar o dependență mai crescută de gazele rusești.

Pentru a înțelege mai bine acest subiect, citește și Cum a ajuns BRUA în umbra intereselor rusești