Cum va da Teodorovici încă o lovitură primăriilor. Cum e, de fapt, cu facilitățile IT-știlor și constructorilor

S-au supărat mulți când președintele PNL Ludovic Orban a spus că nu este de acord cu scutirea de impozit pe venit pentru angajații din IT. Nici nu a știut să explice cum trebuie, măcar să se facă înțeles. Că nu este de acord, am aflat, dar motivul ar fi trebuit argumentat cum se cuvine, nu parțial, vorbind doar de echitate fiscală. Mai departe, în presă au fost două tipuri de reacții, pro și contra, și ambele părți par a avea dreptate. Pare că nimeni nu a mers la bază. Ca să înțelegi baza, trebuie să citești legea bugetului de stat.

O luăm pe ultima, pe 2019 (e diferită de cea anterioară – cote modificate – dar nu e important, e vorba de înțelegerea principiului). Cine beneficiază de acești bani? Primăriile! Așa că trebuie să vedem ce scrie în Legea bugetului de stat.

Cotele repartizate din impozitul pe venit pentru unitățile administrativ-teritoriale sunt următoarele (în 2019):

• 15% la bugetul local al județului;

• 60% la bugetele locale ale comunelor, orașelor și municipiilor pe al căror teritoriu își desfășoară activitatea plătitorii de impozit pe venit;

• 17,5% într-un cont distinct deschis pe seama direcției generale regionale a finanțelor publice/administrației județene a finanțelor publice, pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și județelor.

De asemenea, suma corespunzătoare cotei de 7,5% din impozitul pe venit estimat a se încasa la bugetul de stat în anul 2019 se repartizează în mod egal județelor, în limita sumei de 28,492 miliarde lei, reprezentând fond la dispoziția consiliului județean.

Cine au fost marii beneficiari ai scutirii de impozit

Marii beneficiari, pe lângă persoanele care lucrează în IT, au fost companiile multinaționale care au deschis sedii în țară. E adevărat, au fost și companii românești, dar cel mai mult au profitat acestea, ceea ce e normal. Bineînțeles, se pot externaliza profiturile prin prețurile de transfer, în ceea ce privește companiile multinaționale. Nu spun că au existat cazuri, ci doar că se poate. Activitatea poate fi verificată de ANAF.

Prețurile de transfer sunt prețurile prin care circulă diverse bunuri și servicii în interiorul aceluiași grup. O companie din România face parte dintr-o companie mamă. Compania mamă de afară facturează diverse bunuri și servicii cu aceste prețuri de transfer. Diminuezi profitul de aici la ce ai de primit de la compania mamă – deci facturezi un preț mai mic decât ar fi normal. La ce ai de plătit, facturezi un preț mai mare.

Facilitățile acordate IT-știlor au ajutat sectorul foarte mult. Sectorul „Informații și comunicații” a ajuns la o contribuție de 5,2% la formarea PIB, în 2018, dacă ne uităm la ultimul comunicat al Institutului Național de Statistică. Poate că fără aceste facilități, astăzi IT-ul nu ar fi avut această pondere.

Odată cu Ordonanța 114 au mai fost introduse facilități similare în sectorul construcțiilor (plus scutire la Pilonul II și sănătate). În construcții lucrează peste 370.000 de persoane (acum nu beneficiază chiar așa de multe persoane, dar va crește numărul pentru că toată lumea așteaptă publicarea în Monitorul oficial a unei OUG care va mări numărul de coduri CAEN către care să se aplice aceste facilități). Contribuția la PIB era de 5,4%, anul trecut.

Ce spunea Teodorovici, în urmă cu câteva zile: că vrea să extindă facilitățile și în alte sectoare

„Nu am avut o reacție pe acest subiect. Cred că este un subiect discutat de oameni care nu înțeleg acest fenomen economic. A fost o măsură foarte bună. Ani de zile, cu un astfel de stimul, industria de IT din România are o pondere importantă în PIB. Dorința la Finanțe este să se extindă și pe alte industrii”, a spus Teodorovici.

• Am avut discuții cu asociații, patronate, de fapt, din industria textilă, prelucrătoare și alte asemenea domenii pentru care România trebuie să aplice astfel de măsuri pentru a stimula creșterea acestora. România are un istoric pe aceste ramuri, am văzut că astfel de măsură a dus la rezultate foarte bune și atunci cred că este abordarea corectă.

Asta ar duce la mai puțini bani pentru primării.

Prima dată, în 2018, primăriile au fost afectate de scăderea impozitului pe venit de la 16%, la 10%. Din 2019 au fost afectate de vestita Ordonanță 114 (Ordonanța lăcomiei a cuplului Darius Vâlcov – Eugen Teodorovici). Acum urmează încă o lovitură, prin extinderea facilităților în alte sectoare. E adevărat, nu îl afectează pe el prea tare la bugetul de stat, că nu este primărie.

De asemenea, trebuie să existe o dezbatere în spațiul public dacă ar trebui să mai existe astfel de facilități sau nu. Primăria, de exemplu, poate să renoveze o școală cu banii pe care îi primește din acest impozit, așa că unii se întreabă dacă este corect să plătească pentru asta, iar alții nu.

E un răspuns complicat pentru că pe deoparte IT-ul a ajutat și ajută mult economia. O altă discuție ar fi dacă primarii folosesc banii cum trebuie, dacă au angajat prea mulți oameni degeaba etc. Cert e că dacă se extind facilitățile, primăriile vor fi afectate.