Cum vrea Ministerul Economiei sa realizeze patru proiecte de peste 10 miliarde de euro in parteneriate public-private

​Guvernul a aprobat, recent, o lista cu principalele proiecte care vor fi realizate in parteneriate public-private, patru dintre acestea vizand sectorul energetic. Valoarea totala a celor patru proiecte din sectorul energetic depaseste 10 miliarde de euro. Un proiect este cel privind reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda care a trecut deja printr-un esec prin retragerea investitorilor. Alt proiect este cel privind interconectorul AGRI, un proiect dificil care ar putea intra in concurenta cu Nabucco din cauza surselor de aprovizionare cu gaze. Al treilea proiect este legat de reabilitarea centralei termoelectrice Doiceşti pe care Ministerul Economiei doreste cu orice pret sa o salveze de la inchidere. Cel de-al patrulea proiect este realizarea hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti.

Cum se va imparti Azerbaidjan intre AGRI si Nabucco?

Prin proiectul AGRI, partile implicate doresc sa transporte gaze din Azerbaidjan catre Europa. Gazele vor fi furnizate pe ruta Baku (Azerbaidjan)-Kulevi (Georgia)-Constanza (Romania). Gazele din Azerbaidjan vor fi lichefiate in Kulevi si apoi transportate prin Marea Neagra pana in Constanta unde va avea loc un proces de delichefiere prin terminaul LNG. Intr-o prima faza, a putea fi livrate intre trei si opt miliarde metri cubi, urmand sa creasca la circa 20 de miliarde de metri cubi de gaze. In proiect sunt implicate patru state: Azerbaidjan, Georgia, Romania si Ungaria, acestea punand bazele unei companii de proiect cu sediul la Bucuresti. Potrivit estimarilor, proiectul va costa, in functie de capacitatea de transport, pana la 4,5 miliarde de euro, a declarat, in luna februarie, ministrul Energiei din Azerbaijan, Natig Aliyev.

• Initial, proiectul a fost demarat de trei tari: Azerbaidjan prin compania SOCAR, Georgia prin compania GOGC si Romania prin Romgaz. De aici si numele  proiectului AGRI (Azerbaidjan-Georgia-Romania Interconnector). Cele trei state au infiintat in ianuarie la Bucuresti o companie de proiect, capitalul social  fiind de 75 de mii de euro. Apoi a fost cooptata si Ungaria prin compania MVM. Potrivit informatiilor detinute de HotNews.ro, dupa aprobarea includerii companiei  ungare, care a avut loc recent, se va produce si o majorare de capital pana la 200.000 euro. Astfel, fiecare va detine cate 25% din actiuni. Potrivit  planului, in mai-iunie ar trebui stabiliti termenii de referinta pentru studiul de fezabilitate. In aceasta perioada, trebuie demarate procedurile de licitatie in vederea selectarii unei companii care sa se ocupe de elaborarea studiului de fezabilitate. Studiul ar putea costa circa 4-5 milioane de euro, suma care va fi suportata de catre actionari. Partile implicate au intentionat sa transmita catre Comisia Europeana documentatia necesara pentru obtinerea unei finantari a studiului de fezabilitate. Termenul pentru depunerea documentatiei era 28 februarie. Insa din motive birocratice, documentatia nu a fost  finalizata pana la acea data. Tot potrivit programului, studiul trebuie finalizat pana in aprilie 2012. In functie de rezultatele studiului, se va trece in  etapa a doua, cea de atragere a investitorilor.

Terminalul de la Constanta depinde de AGRI

In functie de acest studiu, va depinde si realizarea terminalului de gaze lichefiate de la Constanta. Pentru acest terminal, a fost elaborat deja un studiu de fezabilitate finantat de Agentia SUA pentru Comert si Dezvoltare (USTDA). Insa, cand s-a elaborat acel studiu nu se pusese bazele proiectului AGRI. „Studiul a fost elaborat avand in vedere mai multe surse de aprovizionare traversand Bosfor-Dardanele”, a declarat pentru HotNews.ro, Corneliu Condrea, presedintele Consiliului de Administratie al companiei AGRI. Terminalul ar putea avea o capacitate de 8-10 mld metri cubi gaze/an. De asemenea, potrivit studiului de fezabilitate finantat de SUA, terminalul prevede o singura modalitate tehnologica, diferita de cea care va fi folosita prin AGRI. „Pentru constructia terminalului urmeaza sa mai asteptam putin deoarece elemente din el pot fi valorizate pentru AGRI (…)Se asteapta studiul de fezabilitate de la AGRI pentru un proiect integrat al terminalului de la Constanta”, a precizat Condrea. Terminalul de la Constanta ar putea costa circa 5-6 miliarde de euro.

In functie de rezultatul studiului, va fi stabilita si modalitatea de transport a gazelor: Ori cu vase de capacitate medie (130.000-150.000 tone) inchiriate, ori cu vase mai mici de 50.000 de tone care sa fie cumparate. Varianta mai ieftina ar fi inchirierea.

• Potrivit informatiilor HotNews.ro, in ceea ce priveste sursa de aprovizionare, partile implicate in proiect se bazeaza, in mare parte, pe zacamantul de la Shah Deniz din Azerbaidjan. Insa, tot de aici vor fi furnizate gaze si pentru alimentarea conductei de gaze Nabucco. Acest lucru ar putea face din AGRI un  proiect concurent Nabucco. Insa, autoritatile de la Bucuresti au sustinut ca sunt, de fapt, doua proiecte complementare.

Unitatile 3 si 4 de la centrala de la Cernavoda: Se cauta noi investitori

Deocamdata este un proiect trecut printr-un esec. Pentru realizarea acestui proiect estimat la 4 miliarde de euro a fost creata societatea Energonuclear. Actionariatul companiei de proiect, ENERGONUCLEAR, era format din: Nuclearelectrica SA 51%, RWE, GDF SUEZ, ENEL, CEZ, cate 9,15% iar ARCELOR MITTAL si IBERDROLA cate 6,2%. CEZ s-a retras din proiect la sfarsitul anului trecut, fiind urmata de RWE, GDF Suez si Iberdrola. Nuclearelectrica a fost nevoita sa preia actiunile companiilor care s-au retras, ramanand alaturi de Arcelor Mittal si Enel, cu o o participatie de 84,65%. Insa, este o povara mult prea mare pentru statul roman si de aceea vrea sa vanda jumatate din actiunile detinute la compania de proiect, EnergoNuclear, reducand cota de participare a Nuclearelectrica pana la 40%.

• „Trebuie sa cream mecanismul necesar selectarii unor investitori seriosi. Pana acum am discutat cu diverse firme din America, Europa, Japonia si Coreea de  Sud”, a declarat, recent, pentru HotNews.ro Tudor Serban, presedintele Consiliului de Administratie de la EnergoNuclear.

In cadrul unei adunari generale extraordinare a actionarilor de la Nuclearelectrica intrunita pe 25 februarie s-a decis ca partea romana sa agreeze cu ENEL si ArcelorMittal conditiile in care urmeaza a fi selectati alti investitori interesati in proiect, astfel incat cota companiei de stat in proiect sa ajunga la 40%. De asemenea, s-a decis ca negocierea cu investitorii straini ramasi in proiect extinderea duratei de valabilitate a acordului de investitii pana la 31 decembrie 2012, printr-un nou act aditional. Cei doi investitori straini ramasi in proiect au fost de acord cu extinderea duratei de valabilitate a acordului de investitii. Este pentru a treia oara cand se prelungeste acordul de investititii.

Pana in 2013, trebuie realizat studiul de fezabilitate al proiectului celor doua reactoare. „Investitorii ramasi in proiect vor avea posibilitatea sa spuna ce decizie iau in continuare in momentul in care vor vedea studiul de fezabilitate”, a precizat Tudor Serban.

• Citeste povestea EnergoNuclear si cum a fost fortat statul roman sa cumpere actiuni pe care nu le dorea.

Hidrocentrala Tarnita-Lapustesti, un proiect de peste 1 mld euro

Realizarea centralei cu acumulare prin pompaj Tarnita-Lapustesti presupune asigurarea de fonduri de investitii de peste 1,164 miliarde euro (fara TVA) si este prevazuta a se face prin atragerea capitalului privat al companiilor cu bonitate si forta financiara. Stadiul actual: SC Hidroelectrica a angajat prin procedura de licitatie restransa, un consultant general (Asocierea Deloitte Consultanta SRL, HydroChinaZhongNan Engineering Corporation, Banca Comerciala Romana SA) pentru servicii de consultanta juridice, financiare, comerciale si tehnice in vederea selectarii de investitori si a infiintarii societatii comerciale pentru realizarea obiectivului Tarnita-Lapustesti. Contractul de consultanta in valoare de aproximativ 5 milioane euro a fost semnat pe 25 august 2010.

Investitia necesara pentru racordarea la sistemul energetic national a CHEAP Tarnita-Lapustesti a fost evaluata la 135 milioane euro urmand a fi introdusa in planul de investitii al Transelectrica SA.

Termocentrala Doicesti ar putea fi salvata de chinezi

Ministerul Economiei doreste sa salveze aceasta termocentrala prin atragerea unui investitor. La Doicesti se doreste realizarea unor grupuri noi de condensatie de cate 250 MW, pe carbune din tara si din import. Exista o scrisoare de interes din partea unei companii din China, privind o eventuala participare ca investitor la acest proiect. In cazul unui rezultat negativ exista posibilitatea ca centrala Doicesti sa fie inchisa si sa se treaca la valorificarea acesteia. Pana atunci, SC Termoelectrica SA a demarat deja demolarea grupului nr. 7 de 200 MW (retras deja din exploatare). Investitia este estimata la 700 de milioane de euro.

Pentru constructia grupului de la Doicesti, compania Termoelectrica a purtat cu mari hopuri, din 2008 pana anul trecut, discutii cu Mechel, grup rus cu activitati in metalurgie si sectorul minier. In cele din urma, Mechel s-a retras de la negocieri.