Cum vrea să evalueze Guvernul performanța serviciilor publice: Interviuri, sondaje și un sistem IT. Câți bani a pregătit pentru asta

După ce cu o întârziere de peste un an, Autoritatea pentru Digitalizarea României a reușit să facă un inventar provizoriu al serviciilor publice din țară, Secretariatul General al Guvernului (SGG) mai face un pas în această direcție. Mai exact, SGG a lansat o licitație pentru realizarea de studii și a unui sistem informatic dedicate evaluării integrate a performanței serviciilor publice din România.

Secretariatul General al Guvernului (SGG) a lansat săptămâna trecută o licitație deschisă pentru achiziția unor servicii de realizare de studii și a unui sistem informatic dedicate evaluării integrate a performanței serviciilor publice din România.

Valoarea estimată a contractului, care va fi finanțat din fonduri UE, este de peste 6,2 milioane de lei (fără TVA).

Care sunt activitățile specifice solicitate pentru evaluarea serviciilor publice:

Potrivit Caietului de sarcini al licitației, contractul presupune următoarele activități specifice:

1. Consultarea diverselor structuri responsabile cu implementarea serviciilor publice

Se vor realiza interviuri cu 180 persoane responsabile și relevante din fiecare tip de serviciu public analizate după cum urmează:

a. 60 de interviuri cu persoane relevante în gestionarea și furnizarea serviciilor publice la nivel național (spre exemplu: servicii de transport aerian, servicii spitalicești, educație primară și gimnazială, protecție socială obligatorie, servicii culturale);
b. 60 de interviuri cu persoane relevante în gestionarea și furnizarea serviciilor publice la nivel județean (spre exemplu: tineret, ordine publică, situații de urgență, protecția mediului, infrastructura de transport);
c. 60 de interviuri cu persoane relevante în gestionarea și furnizarea serviciilor publice la nivel municipal/local (spre exemplu: sport, conservarea și restaurarea monumentelor, dezvoltare urbană, servicii comunitare de utilități publice, locuințe sociale).

2. Realizarea evaluării generale a performanței serviciilor publice pe baza metodologiei cadru

a. Realizarea unui studiu prin sondaj de opinie de tip CATI utilizând un eșantion reprezentativ de 16.500 de respondenți din populația neinstituționalizată a României

b. Realizarea a 120 de focus grupuri online, câte un focus grup aferent fiecărui serviciu public analizat în fiecare din cele 8 regiuni de dezvoltare ale României

c. Realizarea unui studiu prin observație participativa directa de tip ”mystery shopping”

3. Realizarea de evaluări sectoriale a performanței serviciilor publice pe baza metodologiilor dezvoltate

a. Realizarea a 120 de focus grupuri (15 servicii X 8 regiuni)
b. Realizarea a 360 de interviuri (15 servicii X 3 interviuri X 8 regiuni)
c. Realizarea a 15 sondaje CATI (câte unul pentru fiecare tip de serviciu) a cate 1100 respondenți (15 servicii X 1100 = 16.500 persoane)

4. Realizarea evaluării integrate a performanței serviciilor publice

a. Definirea funcționalităților aplicației
b. Achiziționarea de echipamente pentru asigurarea infrastructurii IT (hardware si software) aferente platformei informatice
c. Dezvoltarea unui sistem informatic pentru evaluarea performanței serviciilor publice din România
d. Dezvoltarea interfeței web aferente platformei informatice
e. Popularea cu date a platformei informatice
f. Testarea platformei informatice și a interfeței web
g. Instruirea personalului desemnat

5. Realizarea de analize detaliate privind serviciile comunitare de utilități publice

a. Realizarea a 64 de focus grupuri, câte un focus grup pentru fiecare din cele 8 tipuri de servicii comunitare de utilități publice în fiecare din cele 8 regiuni de dezvoltare a României (8 servicii X 8 regiuni)
b. Realizarea a 192 de interviuri cu responsabili în procesul de monitorizare și evaluare a furnizării acestor servicii comunitare de utilități publice (8 servicii X 3 interviuri X 8 regiuni)
c. Realizarea a 8 sondaje CATI a câte 1100 respondenți fiecare (8 servicii X 1100 = 8800 persoane).

Inventarul serviciilor publice: Statul ar furniza peste 2300 de servicii către cetățeni și firme. Câte sunt digitalizate și câte nu

Cu o întârziere de peste un an, Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), condusă de Octavian Oprea (PNL), a publicat marți o primă versiune a unui catalog național al serviciilor publice, un inventar pe care este obligată să-l realizeze potrivit legii de înființare. Autoritatea a inventariat 2333 de servicii publice oferite cetățenilor și companiilor de 255 de instituții din administrația centrală – ministere, autorități și instituții aflate în coordonarea sau subordonarea acestora.

ADR susține că întârzierea nu i se poate imputa doarece identificarea și completarea tuturor serviciilor publice a fost parte a activității fiecărei instituții publice.

„Lucrul la acest Catalog, care reunește serviciile din administrația centrală, a început în noiembrie 2020, în condițiile în care Autoritatea pentru Digitalizarea României a fost operaționalizată prin HG 89/2020, publicată în Monitorul Oficial la 13 februarie 2020.
A fost nevoie de un efort considerabil pentru a aduce toate serviciile de la 255 de instituții publice centrale într-un singur loc – pentru prima dată în 30 de ani.
Centralizarea a fost realizată de ADR, însă procesul de identificare și completare a tuturor serviciilor publice a fost parte a activității fiecărei instituții publice implicate.
Această primă versiune a fost și cea mai dificil de realizat, câtă vreme a presupus colectarea unor informații din întregul aparat public – fără o metodologie existentă, fără un precedent procedural și fără o platformă de colectare a datelor dedicată.”, susține ADR.

Potrivit informațiilor transmise de ADR către HotNews.ro, din totalul de 2.333 de servicii publice, doar 1435 de servicii publice sunt digitalizate ori parțial digitalizate, 574 de servicii sunt nedigitalizate, iar pentru 324 dintre acestea instituțiile publice nu au specificat nimic despre gradul de digitalizare al serviciilor furnizate cetățenilor.