Cunoașterea clientelei, Episodul 3: Care sunt fraudele cel mai des întâlnite pe care le previn băncile?

În episoadele anterioare am discutat despre ce înseamnă procesul de cunoaștere a clientelei și despre legislația care îl reglementează. Toate aceste măsuri sunt luate pentru prevenirea fraudelor financiare, a spălării banilor prin instituțiile financiare, dar și pentru combaterea finanțării terorismului. Despre cele mai frecvente metode de fraudare discutăm în acest episod.​

O economie instabilă și o rată în scădere a ocupării forței de muncă reprezintă contextul ideal pentru o creștere a infracțiunilor financiare. Iar contextul actual al pandemiei de Covid-19, care aduce foarte multă nesiguranță economică poate fi considerat un alt factor favorabil pentru intensificarea acestora.

Deși instituțiile financiare și autoritățile colaborează pentru a combate aceste activități ilegale, este bine și ca noi, toți ceilalți, să cunoaștem primele semne ale unor astfel de activități, pentru a evita să devenim victime sau părtași.

Cărăușii de bani (Money mule)

Este una dintre cele mai frecvente scheme de fraudă financiară. Potrivit unui studiu realizat de ING Bank România, patru din zece români sunt vulnerabili să devină cărăuși de bani.

Aceștia pot fi persoane fizice cărora li se oferă o sumă de bani pentru primirea și ulterior transferul banilor murdari dintr-un cont personal sau special deschis pentru aceste tranzacții în conturi predominant din afara țării, unde li se poate pierde urma. Putem avea și persoane juridice care fac acest lucru, însă acestea sunt de cele mai multe ori create sau preluate special în scop infracțional.

Cărăușii de bani pot fi sau nu conștienți de această schemă. Conform aceluiași studiu realizat de ING, cele mai vulnerabile categorii sunt persoanele cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani, studenți sau muncitori care trăiesc în localități mici, au un nivel de educație scăzut și venituri mici și medii. Femeile sunt mai vulnerabile să devină cărăuși de bani printr-o decepție care implică o ofertă de job, în timp ce bărbații sunt mai degrabă dispuși să fie cărăuși de bani în cunoștință de cauză.

Cum sunt recrutați?

Deși recrutarea prin intermediul unei persoane pe care o știu este încă în curs, frauda s-a schimbat de-a lungul anilor. În zilele noastre, noile canale digitale au oferit fraudatorilor noi oportunități de a recruta sau de a păcăli oamenii. Dar, pe de altă parte, a oferit băncilor noi instrumente pentru a le combate.

Frauda cu plata facturilor

Un alt tip de fraudă foarte des întâlnit este frauda cu facturi (invoice fraud). Deși facturile, de obicei, aduc o siguranță că plățile sunt făcute corect, ele pot fi manipulate de atacatori care fie pretind a fi reprezentanți legitimi ai unor furnizori de bunuri și/sau servicii, fie obțin acces la conturile de e-mail ale acestuia.

În cazul așa zișilor reprezentanți legitimi ai furnizorilor, schema presupune modificarea datelor de plată (contul IBAN), astfel încât să poată încasa valoarea unor facturi în conturile proprii. Pentru a evita o asemenea fraudă, este bine ca plătitorul să verifice cu furnizorul eventualele modificări și plata ce urmează a fi efectuată.

Pe de altă parte, atunci când atacatorul se folosește de un cont de e-mail al companiei, el poate emite o factura similară celor uzuale. Este important în acest caz să fie verificate datele de pe factură și verificat cu facturi anterioare pentru a descoperi orice diferență.

În acest sens, unele bănci au introdus filtre de siguranță în plus pentru clienții lor care vor să transfere fonduri intra bancar. Spre exemplu, ING Bank oferă clienților persoane fizice posibilitatea simplă de a se asigura că banii ajung unde trebuie în momentul în care aceștia introduc datele contului ING către care vor să facă un transfer. O soluție aparent simplă, dar de efect, care are rolul de a-i proteja de erori sau chiar de aceste tipuri de fraude. Iar în următoarea perioadă vom vedea o preocupare sporită din partea băncilor atât pentru aceste tipuri de plăți, precum și pentru soluții ce vizează transferurile interbancare.

Phishing

Phishing-ul este o schemă de fraudă utilizată la scară largă, nu doar în instituțiile financiare și despre care e bine să știm cum să o evităm. Atacurile de phishing sunt realizate de obicei prin intermediul platformelor electronice (e-mail, telefon, fax etc.). Prin intermediul acestor platforme se transmit mesaje către clienți prin care se cere actualizarea datelor sau sincronizarea dispozitivelor de Ebanking (Tokene sau E Tokene), accesând diverse link-uri sau platforme care copiază în întregime platformele originale.

Este important de știut că nicio bancă nu va cere via email sau telefonic informații precum numărul cardului, data de expirare, PIN-ul sau parola de acces. Acestea ar trebui să fie primele semne că ceva nu este în regulă. Pentru a evita a fi o victimă a acestei scheme, este foarte important să nu dezvăluim date confidențiale unor astfel de surse. De asemenea, este bine ca atunci când suspectați o tentativă de fraudă să verificați direct cu compania, fie pe site-ul oficial, fie prin contact telefonic, și să anunțați banca.

”Credit online 100% garantat prin Facebook”

Despre oferirea de credite online știm cu toții că este posibil și este sigur atât timp cât vorbim despre instituții financiare credibile. Cu toate acestea, așa cum spuneam mai sus, este ușor pentru fraudatorii profesioniști să trimită mesaje cu astfel de anunțuri via Facebook sau alte rețele de socializare. Necunoscătorii pot cădea în plasa acestora.

În cazul acestei scheme, frauda se petrece atunci când se cere plătirea unui avans înainte aprobării creditului. În realitate, nicio instituție financiară nu va cere acest lucru.

Fraudele financiare sunt numeroase. Noi scheme sunt inventate periodic și au ca țintă persoanele vulnerabile care vor să obțină fonduri cât mai repede și cu minim de efort. Este important să le putem recunoaște pentru a nu deveni o victimă sau părtaș la o astfel de infracțiune. Iar cunoașterea clientelei este unul dintre filtrele care ajută băncile la prevenirea acestora și nu permite banilor murdari să intre în economie, în același timp protejându-te în momentul în care sesizează nereguli în rândul tranzacțiilor tale.

Articol susținut de ING

Citește și alte episoade: