Curtea Constituțională a admis sesizarea președintelui Iohannis privind legea care modifică numirea și demiterea conducerii Arbitrului telecom

​Curtea Constituţională a României (CCR) a admis, miercuri, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis în legătură cu prevederi care vizează procedura de numire şi de demitere a conducerii ANCOM, informează Agerpres. Sesizarea se referă la Legea de aprobare a OUG 33/2017 pentru modificarea şi completarea art. 11 din OUG 22/2009 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii. Şeful statului a invocat faptul că unele prevederi ale acestei legi care vizează procedura de numire şi de demitere a conducerii ANCOM încalcă dispoziţii ale Constituţiei.

• „Legea privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 33/2017 pentru modificarea şi completarea art. 11 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 22/2009 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii are în vedere intervenţii legislative privind procedura de numire şi de demitere a conducerii acestei autorităţi”, arată Iohannis.

Stabilind că numirea/demiterea conducerii ANCOM se poate realiza cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, dispoziţiile art. unic pct. 3 şi pct. 5 din legea criticată contravin şi prevederilor art. 76 din Constituţie, se mai arată în sesizare.

• „Considerăm că modul în care este reglementată procedura de demitere din funcţie a preşedintelui şi vicepreşedintelui ANCOM este contrară atât dispoziţiilor art. 76 din Constituţie, cât şi celor ale art. 21 alin. (1) şi (2), respectiv art. 52 din Constituţie, întrucât din analiza sistematică a dispoziţiilor legii criticate nu rezultă dacă şi conform cărei proceduri persoana care se consideră vătămată prin actul de demitere din funcţie se poate adresa unei instanţe de judecată. Astfel, în această situaţie, a unui act de autoritate individual adoptat în temeiul legii (hotărârea Parlamentului), legiuitorul nu prevede niciun remediu efectiv pentru a proteja persoana vătămată ca urmare a existenţei unui viciu de nelegalitate al respectivului act de demitere. (…) Considerăm că legea criticată încalcă prevederile privind dreptul la un proces echitabil reglementat în art. 6 al CEDO, cât şi accesul liber la justiţie (art. 21 din Constituţia României) şi dreptul de a obţine recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului şi repararea pagubei (art. 52 din Constituţie)”, mai spune şeful statului.