Magistratii CCR considera ca demersurile sefului statului nu incalca legea suprema si ca documentul elaborat de juristii PSD si de membrii Comisiei Voiculescu nu prezinta argumente in favoarea acuzatiilor aduse.
Iata principalele prevederi din decizia Curtii Constitutionale
Pot fi considerate fapte grave de incalcare a prevederilor Constitutiei actele de decizie sau sustragerea de la indeplinirea unor acte de decizie obligatorii, prin care presedintele Romaniei ar impiedica functionarea autoritatilor publice, ar suprima sau ar restrange drepturile si libertatile cetatenilor, ar tulbura ordinea constitutionala ori ar
urmari schimbarea ordinii constitutionale, sau alte fapte de aceeasi natura care ar avea sau ar putea avea efecte similiare.
Propunerea de suspendare a domnului Traian Basescu din functie de presedinte al Romaniei este structurata in sase capitole in care sunt prezentate mai multe incalcari sau categorii de incalcari ale prevederilor Constitutiei, fara a se preciza insa in toate cazurile elementele necesare identificarii si caracterizarii faptelor si dovezile pe care se sprijina acuzatiile.
Analiza motivarii propunerii de suspendare conduce la concluzia ca faptele imputate domnului Traian Basescu sunt considerate notorii.
Presedintele Romaniei “poate” consulta Guvernul cu privire la probleme urgente si de importanta deosebita, de unde rezulta ca presedintele are libertatea sa decida care sunt “problemele urgente si de importanta deosebita” cu privire la care urmeaza sa consulte Guvernul, precum si forma in care urmeaza sa aiba loc consultarea.
In privinta partidelor politice, consultarea acestora nu este reglementata ca o obligatie a presedintelui decat in art. 103 din Constitutie, privind consultarea partidului care are majoritatea absoluta in Parlament ori, daca nu exista o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate in Parlament, in vedere desemnarii candidatului pentru functia de prim-ministru.
In consecinta, faptul ca domnul Traian Basescu nu a consultat Guvernul cu privire la problemele pe care le are in vedere propunerea de suspendare nu poate fi retinut ca o incalcare a testelor constitutionale citate.
Referitor la omisiunea consultarii partidelor parlamentare cu ocazia desemnarii domnului Calin Popescu Tariceanu pentru functia de prim-ministru, Curtea observa ca Parlamentul Romaniei nu a retinut existenta vreunei nereguli constitutionale in numirea Guvernului condus de primul-ministru desemnat si i-a acordat incredere prin Hotararea nr. 24 din 28 decembrie 2004.
Atitudinea si opiniile imputate presedintelui Romaniei nu pot fi caracterizate ca incalcari ale Constitutiei, in conditiile in care – referitor la relatia presedintelui cu
partidele politice – in art. 84 din legea fundamentala se prevede ca acesta nu poate fi membru al unui partid politic, dar nu i se interzice sa pastreze legaturi cu partidul care l-a sustinut in alegeri sau cu alte partide politice.
O asemenea interdictie nici nu ar fi in spiritul Constitutiei, in conditiile in care presedintele Romaniei este ales in functie prin sufragiu universal, pe baza unui program politic, si are fata de electorat datoria sa actioneze pentru indeplinirea acestui program.
Este evident ca, pentru realizarea programului pentru care a fost ales, presedintele poate dialoga cu oricare alt partid, care ar sprijini realizarea programului.
In raport cu scopul politic urmarit, manifestarile presedintelui, la care se refera autorii propunerii de suspendare, pot fi caracterizate ca opinii politice si sunt protejate de imunitatea prevazuta de textul citat din Constitutie.
Demisia celor in cauza (directorii serviciilor de informatii, n.n.) a fost acceptata de autoritatea competenta si anume de Parlamentul Romaniei.
Curtea constata de asemenea ca, in calitate de presedinte al CSAT si tinand seama de atributiile sale constitutionale in domeniul apararii, presedintele Romaniei este indreptatit sa solicite schimbarea directorilor serviciilor de informatii atunci cand considera ca aceasta masura este necesara, decizia cu privire la asemenea cerere revenind insa Parlamentului.
Participarea presedintelui Romaniei la sedintele Guvernului constituie, intre altele, un mod de consultare a Guvernului, ca si un mijloc de veghere la buna functionare a acestei autoritati publice, prerogative ale sefului statului prevazute de ort. 80 alin. (2) si art. 86 din Constitutie.
In exercitarea acestor prerogative, Presedintele are libertatea sa participe la orice sedinta a Guvernului.
Prerogativele constitutionale ca si legitimitatea democratica pe care i-o confera alegera lui de catre electoratul intregii tari ii impun presedintelui Romaniei sa aiba un rol activ, prezenta lui in viata politica neputand fi rezumata la un exercitiu simbolic si protocolar.
Presedintele Romaniei poate, in virtutea prerogativelor si a legitimitatii sale, sa exprime opinii si optiuni politice, sa formuleze observatii si critici cu privire la functionarea autoritatilor publice si a exponentilor acestora, sa propuna reforme sau masuri pe care le apreciaza dezirabile interesului nationale.
Opiniile, observatiile, preferintele sau cererile presedintelui nu au insa un caracter decizional si nu produc efecte juridice, autoritatile publice ramanand exclusiv responsabile pentru insusirea acestora ca si pentru ignorarea lor.
In orice caz, exercitarea de catre presedinte a unui rol activ in viata politica si sociala a tarii nu poate fi caracterizata ca un comportament contrar Constitutiei.
Nu se poate retine ca acesta (presedintele, n.n.) a incalcat dispozitiile privind independenta justitiei prin observatiile critice formulate la adresa magistratilor, inclusiv la adresa judecatorilor Curtii Constitutionale, intrucat aceste observatii, chiar imbracand forma unor acuzatii si etichetari nedrepte sau vexatorii nu au fost si nu pot
fi de natura sa-i determine pe magistrati sa recurga la abandonarea obligatiei lor de a-si indeplini atributiile in stricta conformitate cu legea.
Este insa si aici locul sa se arate dezacordul Curtii Constitutionale cu formularea de acuzatii, etichetari jignitoare si insulte la adresa exponentilor autoritatilor publice in legatura cu activitatea desfasurata de ei. Toate acestea, chiar putand fi caracterizate ca opinii politice, nu sunt de natura sa contribuie la consolidarea ordinii constitutionale.
In masura in care se poate retine un asemenea comportament in sarcina domnului Traian Basescu, acesta ramane responsabil, din punct de vedere politic si moral, in fata electoratului si a societatii civile.
Nici din motivarea propunerii de suspendare si nici din declaratiile date la comisia de ancheta de fostul si de actualul sef al SRI, Radu Timofte si, respectiv, George Maior, precum si de generalul Dumitru Zamfir, nu rezulta ca serviciile de informatii ar fi efectuat interceptari ale convorbirilor telefonice in afara cadrului legal.
Propunerea de suspendare nu releva incalcari in ceea ce priveste indeplinirea atributiilor rezervate presedintelui Romaniei in domeniul politicii externe si nici fapte prin care a impiedicat realizarea de catre guvern a politicii externe a tarii.
INTERVIURILE HotNews.ro