Dacian Ciolos despre ministerul unic al fondurilor europene: Anumite probleme comune diferitelor programe operationale ar putea fi rezolvate mai usor daca ar exista o coordonare centrala

Comisarul european pentru Agricultura Dacian Ciolos a dat miercuri detalii despre propunerea Comisiei Europene privind bugetul UE pentru exercitiul bugetar 2014-2020. „Bugetul e de 1025 miliarde de euro, care in proportie de 95% se intoarce in statele membre”, a spus Ciolos, care a adaugat ca in cadrul acestei propuneri de buget, Romania va fi beneficiar net in crestere.

Ciolos a mai spus intr-o conferinta de presa desfasurata la Reprezentanta Comisiei Europene ca avantajul unui minister unic al fondurilor europene ar fi ca „anumite probleme comune diferitelor programe operationale ar putea fi rezovate mai usor daca ar exista o coordonare centrala”.

Principalele declaratii ale lui Dacian Ciolos:

• Procedura e ca acum Comisia a propus perspectivele bugetare, iar urmatorul an vor urma discutii intre PE, Consiliul European legat de propuneri, iar decizia finala va fi luata de PE si Consiliu in codecizie cu Comisia
• S-a nascut in context dificil, situatie economica dificila, si cum bugetul UE depinde de contributiile statelor membre, sigur ca acest buget a trebuit sa tina cont si de aceste conditii de austeritate. E un buget creativ pentru investitii
• Bugetul european nu e similar cu bugetele nationale, bugetul european e pe 7 ani de zile si vine in complement la bugetele nationale, focalizandu-se pe anumite prioritati
• Bugetul e de 1025 miliarde de euro, care in proportie de 95% se intoarce in statele membre
• Costurile asa zisei birocratii stufoase de la Bruxelles sint de 5% din acest buget
• Obiectivul acestui buget este de a contribui la o relansare a cresterii economice, care sa puna la lucru cercetarea si inovarea, durabila. O crestere economica care sa ia in considerare si aspectele sociale
  Crearea de locuri de munca
• Principii cheie ale bugetului: obtinerea de rezultate in urma utilizarii acestui buget. Absorbia stricta nu va mai fi principalul obiectiv, ci se va pune accentul pe obtinerea de rezultate
• Al doilea principiu: cel al conditionalitatii. Alocarea financiara se va face in baza unor angajamente de obtinere a acestor rezultate. Pentru fondurile structurale vor exista contracte de parteneriat intre statele membre si comisia europeana. In schimbul fondurilor, statele membre se vor angaja sa obtina anumite obiective
• Un alt principiu important este cel al simplificarii regulilor, fara ca prin aceasta sa scada gradul de utilizare a bunei utilizari a fondurilor europene. reguli mai simple, mai clare, cu speranta ca statele membre nu vor adauga mai multa birocratie
• Si un al patrulea principiu – flexibilitate. O miscare mai usoara a fondurilor de la o linie bugetara la alta si in functie de prioritati. Aici as vrea sa subliniez importanta de a asigura o buna utilizare a fondurilor, pentru ca din acest buget Romania va fi beneficiar net in crestere, cel putin pe baza propunerilor Comisiei Europene Romania este un beneficiar in crestere a fondurilor europene si de aceea e important sa dovedeasca ca are nevoie de fonduri
• 371, 7 miliarde pentru agricultura, la care se adauga 15, 2 mld euro – finantari prezente in alte linii bugetare
• Un buget de 4, 5 mld euro pentru cercetarea si inovarea in agricultura, e pentru prima data cand exista o linie de finantare pe inovare, va finanta consortii intre laborator si institute de cercetare, producatori si organizatiile lor in ideea de a orienta cecetarea agricola cat mai mult spre nevoile practice ale agricultorilor
• 3, 5 mld euro vor fi dirijati pentru a finanta situatii de criza, cum a fost gripa aviara, cum a fost mai recent criza cu E coli sau criza cu dioxina in sectorul porcin la inceputul anului, care au un impact asupra pietei si veniturilor agricultorilor
• Acestea sunt  elementele legate de PAC, politica de coeziune va viza nu doar regiunile care au un nivel al PIB sub 75% din media comunitara. Se mai introduce un regim al unor regiuni intermediare, care vor fi sprijinite mult mai putin decat regiunile care au 75% din PiB sub media comunitara
• Un element de noutate, se introduce o linie de finantare 50 mld de euro prin care se vor finanta mari proiecte de infrastructura de conectare pentru a intari piata comuna si in domeniul transportului si energiei si pentru a facilita comunicarile
• Bugetul cercetarii va fi in crestere, in complement la bugetele nationale
• Legat de micii fermieri ne propunem sa simplificam plata pe ferma pe pilonul I, adica plata pe ferma, in sensul reducerii la un minim de controale pentru o plata de tip forfetar. Acest lucru ar simplifica mult lucrurile pentru Agentia de Plati, foarte multe intarzieri au venit din cauza complexitatii acestor controale. Aceasta plata pentru fermele mici nu va fi un ajutor social, adica banii nu vor fi dati indiferent ce se intampla cu ei
• In ceea ce priveste diferenta absorbtie a fondurilor europene dintre Ministerul agriculturii si alte ministere, in primul rand este o diferenta de natura a proiectelor care sunt finantate din fondul de coeziune pentru dezvoltare regionala si Fondul de dezvoltare rurala. Pe Fondul de dezvoltare rurala se finanteaza in mare parte proiecte care vizeaza beneficiari privati, proiecte in general de dimensiuni mici sau mijlocii. Pregatirea masurilor prin care se finanteaza proiecte prin fondul de dezvoltare rurala a inceput devreme, in 2007-2008, imediat dupa aderare Romania avea deja Programul de dezvoltatre rurala aprobat si avea deja proceduri pentru cateva proiecte care erau pregatite. S-a lansat cererea de proiecte inca din acea perioada, erau proiecte destul de multe gata pregatite, inclusiv din perioada programului SAPARD. Probabil ca asta e una dintre explicatii.
• Pe de alta parte, fondurile structurale vizeaza in general proiecte mari si atunci cand toata procedura de elaborare, licitatie de contractare dureaza foarte mult pentru ca e birocratica, e complexa, apar contestatii si apar blocaje, se blocheaza dintr-o data sume foarte mari si atunci chiar daca sunt proiecte, dar ele nu sunt contractate si nu incepe executia si absorbia este redusa. Daca au apoi probleme pe parcurs, pe executie si platile sunt mici, impactul e foarte mare.
• In agricultura, Programul de dezvoltare rurala tine de un singur minister, de o singura agentie, de o singura autoritate de management si exista o coordonare buna pe toate masurile. Pe fondurile structurale si de coeziune, exista mai multe programe operationale, mai multe autoritati de management, exista agentii regionale si probabil ca si de aici vine o incarcatura administrativa si birocratica care este mai mare.
• Riscul suspendarii pentru agricultura sau dezvoltare rurala nu exista. A existat acest risc pentru platile directe anul trecut, a fost un program de actiuni care a fost solicitat Romaniei, mai ales sistemul de verificare al parcelelor. Acest program a fost pus in aplicare, Comisia urmareste acum rezultate corecturile facute in sistemul de control, dar asa cum stau lucrurile acum nu avem niciun motiv sa ne gandim la a bloca fonduri pentru agricultura sau dezvoltare rurala.
• Pentru cele care exista acest risc Romania mai are timp pana in august sa arate ca poate sa ia taurul de coarne si daca aceste masuri sunt considerate suficiente poate sa nu se suspende aceste plati. Si in aceasta idee e si acest minister (ministerul unic pentru gestionarea fondurilor europene – n.red.). Aceeasi problema apare si pe alte programe, si ar putea fi rezovata mult mai usor daca ar fi o viziune de ansamblu. Nu stiu daca un minister ar fi solutia magica, ci tine mai mult de abordarea la nivel guvernamental si administrativ.
• Aici nu e vorba de crearea unei agentii in plus, ci e vorba de nevoia existentei in guvern a unei persoane cu greutate politica care sa poata sa propuna si sa ia masurile necesare la nivel orizontal pentru a debloca anumite situatii care creeaza probleme la diferite programe structurale. Nu insemna ca ar  scadea responsabilitatea ministrilor de sector, care sunt cei responsabili de orientarea strategica a acestor programe, urmarirea executiei a acestor proiecte. Dincolo de asta, anumite probleme care sunt comune anumitor programe operationale, probabil ca ar fi mai usor de rezolvat daca ar exista o comunitate centrala, cu greutate in Guvern.
• Se va simplifica plata pentru micii fermieri, in sensul reducerii la minim a controalelor. Ar simplifica lucrurile pentru Agentia nationala, dar va fi benefica si pentru micii fermieri, care trebuie sa se concentreze pe productie si nu pe completarea de formulare.
• Prin plafonare nu vreau sa se inteleaga ca este o masura impotriva fermelor mari. Prin aplicarea plafonarii celor cateva sute de ferme, fondurile vor ramane la bugetul alocat pentru Romania si vor putea fi folosite pentru fermele mari.
• Discutiile pe buget nu vor fi simple si nu va fi usor sa se ajunga la un compromis. CE nu a facut decat sa-si asume responsabilitatea si sa vina cu o propunere ambitioasa si realista. Romania ar putea avea o alocare mai mare decat in perioada actuala. Nu exclud posibilitatea ca unii sa faca legatura intre rata de absorbtie si alocarile financiare.