Dan Voiculescu si Adrian Nastase. Au lansat si au fugit. VIDEOreportaj de la Targul de carte Gaudeamus

​Am fost la lansarile cartilor lui Dan Voiculescu si Adrian Nastase de la Targul de Carte Gaudeamus. Ieri la ora 14, Voiculescu – “Lupta politica2”. O carte incropita din aforisme & amintiri, transcrieri din emisiunile postului Antena 3. Ilustratii? Dan Voiculescu la cules de fan, Dan Voiculescu si nepotii, Dan Voiculescu in Miami alaturi de Victor Ciutacu. Ieri la ora 16, Adrian Nastase a lansat cartea “Sub zodia momentului”. In volum sunt adunate articole de pe blogul fostului premier. Lansarile au adus impreuna vechi colegi de arme. Au fost linguseli, s-a invocat uciderea lui Voiculescu, patriotismul. S-au lansat cartile a 2 infractori cu acte. A fost o forma de a arata lumii: nu mi-e frica! Doar ca, in fapt, ambii au fugit, fara sa dea explicatii, de la lansari. Vezi VIDEOreportaj

Dan Voiculescu, condamnat la 10 ani de inchisoare cu executare in dosarul ICA

Pedeapsa a fost redusa, datorita cartilor scrise, varstei & a tipului de infractiune. Una din aceste carti este “Lupta politica2”.

Aici filmul lansarii, cu tot cu fuga:

In patria lui Dan Voiculescu

Adulatorii Voiculescu era imbracat in stofa de Vicuna (cea mai scumpa stofa din lume). O curioasa amestecatura de venin politic si poze de familie. La eveniment e inconjurat de adulatori: Bogdan Chireac, SRS, Victor Ciutacu, Razvan Dumitrescu, Mugur Ciuvica, dar si membrii fundatiilor sale de intrajutorare.

Totul ia o turnura inversa in patria lansarii patronului Antena 3. Pedeapsa este act patriotic. Transcript-urile din emisiunea “Sinteza Zilei” – “interceptari”. Cuvintele din carte urla de atata majuscule. Voiculescu e deplans drept victima a “sistemului”, “justitiei”. E un om cu reputatia patata de institutii, abstractiuni clandestine, servicii secrete, conspiratii sau nou-inventatul stat paralel.

#rezist la lansarea lui Voiculescu

Cativa tineri poarta insigne cu “#rezist”. Boicoteaza lansarile lui Voiculescu & Nastase. Ii numesc “satrapii tarii, cei care vorbesc despre valori inversate.” Un protestatar a adus un sul de hartie igienica. Se aseaza langa Adrian Nastase, prezent la lansarea lui Voiculescu. Seful serviciului de paza il opreste & chestioneaza.

“O lacrima mi se prelinge pe inima” – de la avocatul Ionascu

Incepe lansarea la editura RAO. Avocatul Daniel Ionascu se indreapta insufletit catre microfon. Vocea lui, gatuita de emotie, amuteste vacarmul spectatorilor. Secventa e, cumva, retro: pare ca spectatorii vizioneaza inregistrari de la Cenaclul Flacara, in care poetii & folkistii isi pierdeau ratiunea, iar din ei ramanea doar un patos vibrant.

“Aceasta carte este un document. Este un act care trebuie sa ne puna pe ganduri si acum ori niciodata, sa facem. Altfel, am fost si vom pune vom fi sub semnul intrebarii.” Avocatul i se adreseaza cu smerenie: “Distinse domule profesor, cea mai importanta intr-o democratie este justitia.”

“Cu sfiala, cu admiratie, cu emotie, si cu o lacrima care mi se prelinge pe inima,

voi povesti o intamplare.”. Avocatul o evoca pe Paula Iacob, care, in intimitatea unei bucatarii, intr-o perioada de efervescenta politica, i-ar fi spus tanarului invatacel Ionascu ca e nevoie de o lege a raspunderii magistratilor. Cu emfaza, Ionascu adauga ca Paula Iacob i-a spus ca nici macar nu vor putea trece strada in tihna daca vor promova o astfel de lege. Tonalitatea lui Ionascu se disipa in disperare. Vorbeste despre cinste & demnitate. Apoi, Voiculescu si Ionascu se saruta pe obraz. Dupa discurs, avocatul se retrage. Nauc, intreaba un reprezentant al editurii RAO: “A fost bine, spuneti-mi serios, a fost la nivelul asteptarilor discursul, am fost acolo sus, sau sub?”.

“Domnul Voiculescu nu ne-a vandut pe noi, baietii rai de la Antena 3” – De la Victor Ciutacu

Daca Ionascu este nesigur de prestatie, Victor Ciutacu isi arata muschii. Incepe cu banalitatea care l-a consacrat: „Sunt arogant!” Si are un singur refren: “Domnul Voiculescu nu ne-a vandut pe noi, baietii rai de la Antena 3. Clar nu citise cartea si nici nu-i pasa de carte. In final, face o analiza a mogulilor: Vantu & Voiculescu, ambii ajunsi la racoare.Ghita se plictiseste amarnic in Serbia, Adrian Sarbu si-a cam luat si el drumul lui. Dan Diaconescu? Sper sa iasa cat mai repede, sa nu nimereasca la judecatorul lui Borcea si Victor Becali.” Ciutacu socoteste vrednica de compatimire soarta infractorilor enumerati, dar o intelege, in prisma macelului din societate. O societate nerecunoscatoare.

“In carte o sa vedeti filoanele de sensibilitate ale batranului si puternicului Voiculescu”- De la Chireac

Urmeaza Bogdan Chireac. I se ridica microfonul, cat sa i se potriveasca staturii. “Eu nu ma aflu la inaltimea microfonului pentru un astfel de eveniment.” Da este un om care s-a ridicat de jos, din cartier si uite unde a ajuns! “In cartea aceasta o sa-i vedeti filoanele de sensibilitate batranului si puternicului Dan Voiculescu”

Chireac face asocieri supercalifragilistice, amintind de un extras din cartea lui Voiculescu, in care acesta spune apropiatilor “Mi-e dor de voi”. Comparatia in opinia lui Chireac? Voiculescu performeaza un strigat de dor, ca un soldat care si-a sapat transea, care incearca sa reziste, care se lupta cu cei care vor sa-l extermine. Finalul discursului lui Chireac este apoteotic: “Uciderea lui Voiculescu in inchisoare ar fi rezolvat multe probleme ale statului mafiot.” Preamarirea profesorului atinge cote absolute: niciodata, spune analistul politic, Voiculescu n-a disperat, n-a cracnit, n-a vandut Antena 3 in schimbul libertatii.

Panegiric – Sorin Rosca Stanescu

Jurnalistul SRS i-a fost coleg de temnita lui Voiculescu. Si stie: condamnarea lui Voiculescu nu este pedeapsa pentru vina, ci pentru daramarea & demiterea lui Basescu. “Basescu l-a calcat pe cap pe Voiculescu, pentru ca demiterea n-a fost confirmata juridic, asa cum l-a calcat pe cap pe Adrian Nastase.”

“Trei ani de zile am stat in trening. Fermoar dimineata, fermoar seara.” – La microfon: Dan Voiculescu

Dan Voiculescu se apropie temerar & energic de microfon. Face o marturisire: “E primul meu eveniment public. „Trei ani de zile am stat in trening. Fermoar dimineata, fermoar seara. Trening. Acum trebuia sa-mi pun un costum, sa aleg o cravata, trebuia sa ma gandesc ce va spun”. Multumeste celor care l-au elogiat. Aminteste de familie, dar si de ministrul justitiei Pruna. Aceasta a vrut sa-l viziteze in inchisoare, exclama Voiculescu gesticuland ca de la un pupitru invizibil.

Tine minte celula, numarul 17, etajul 2:

“Se astepta sa fiu cu ochii in pamant, acest ministru care venea din pozitia de traducator.” Ce-a facut Pruna? A descalificat munca intelectuala in penitenciare, spune Voiculescu cu fiere-n glas. “De ce a facut asta? Pentru ca Romania, in opinia ei, nu are nevoie de intelectuali. Nu mai ai voie sa scrii decat o carte in inchisoare. Nu ai voie sa gandesti mai mult decat pentru o carte.”Cu acest discurs se sterge tot scandalul falsilor carturari din inchisoare.

Disparitia lui Voiculescu

Oamenii ii satisfac orgoliul lui Voiculescu cu aplauze, apoi se strang la sesiunea de autografe. Parintii vin cu copiii care tin in maini volumul de aprox. 300 de grame scris de Voiculescu. Costa 50 de lei. Prichindeii sunt impinsi in fata sa ceara autograf, zambesc la poza. Un jurnalist Vice il roaga pe Voiculescu sa faca un selfie. Ii strang mana Razvan Dumitrescu si Mugur Ciuvica. Rad, chicotesc, se intreaba unul pe altul de sanatate. Intr-un moment fatidic al serii, Voiculescu dispare in butaforie.

„Lupta politica 2” efectiv a fugit printre cartoanele standului RAO. Se fereste de camerele de luat vederi si lasa cateva carti nesemnate. Se evapora ca o fantoma. Un tanar striga: “De ce plecati, domnule Voiculescu, de ce nu vreti sa raspundeti la intrebari? Va e frica ca va spunem ca ati furat?”

Seful serviciului de paza de la Gaudeamus se adreseaza tinerilor care i-au cerut explicatii lui Dan Voiculescu:

“Majoritatea de aici nu a venit sa va asculte pe dumneavoastra! Au venit sa vada cultura. Daca nu va place, va rog sa parasiti incinta. Atata timp cat dumneavoastra va depasiti atributiunile, eu sunt obligat sa anunt politia”, le spune protestatarilor. Cateva fete de la Fundatia “Dan Voiculescu” se plang ca n-au ajuns in fata sa ia autograf: “Lasa, ii ducem cartile si ni le da inapoi semnate.” Oamenii se intreaba unde este Voiculescu, dar apoi multimea se disipa. Trec cateva cupluri de batrani. O femeie in varsta intreaba cine a vorbit de s-a strans asa lumea: “A, Voiculescu? Nu ma intereseaza. Nici nu aud prea bine cu urechea stanga.”

Lansarea lui Adrian Nastase. Sub zodia condamnarilor, sinuciderii si a unei lumi mai bune

Urmatoarea lansare de la RAO este a lui Adrian Nastase. Fostul premier a facut inchisoare pentru acuzatiile din doua dosare: Trofeul Calitatii & Zambaccian. A stat in penitenciar 500 de zile, a executat o treime din pedeapsa hotarata de instanta. Scoate noul volum, cu titlul “Sub zodia momentului”, la Gaudeamus.

Carturarul Vasile Parizescu, fondatorul si presedintele Societatii Colectionarilor de Arta din Romania & jurnalistul SRS fac laudatio

pentru bibliotecile scrise de Nastase. Criticul de arta Parizescu citeste de pe foite. Isi exclama aprecierea pentru fostul prim-ministru Adrian Nastase. Enumera subiectele atinse in “Sub zodia momentului”, dar si efigiile despre care scrie autorul: de la Edgar Quinet si Lucian Blaga la Sergiu Nicolaescu. Parizescu exulta. Discursul criticului de arta frizeaza sentimentalismul & cultul personalitatii. Prin contrast, Parizescu spune despre Basescu, marinarul, adversarul lui Nastase: “A fost alaturi de personajul sadic, Monica Macovei”. Incheie prin a-si exprima dragostea pentru cuplul Adrian – Dana Nastase: “Ce cuplu extraordinar.” Criticul de arta poarta un baston englezesc, pe manerul caruia este incrustat un craniu, simbolul desertaciunii & mortii. Parizescu aminteste si de momentul tentativei de suicid: face, de fapt, o metafora despre glontul cosmaresc pe care Nastase, intr-o clipa sumbra, a vrut sa-l slobozeasca asupra-si.

“Regret ca am votat cu golanul Basescu si nu cu Nastase carturarul”

Jurnalistul SRS rememoreaza lunga prietenie cu Nastase. “Il cunosc inca din liceu. Am fost colegi la Sfantul Sava. Eu eram un elev bun, el era un elev eminent. Apoi ne-am intalnit la Drept. La fel, eu eram un student bun, el eminent. (…) Mereu avea cate o carte in mana.” Recunoaste apoi ca nu a votat cu Adrian Nastase atunci cand a candidat la presedintie. SRS a pus stampila pe numele Basescu.

“Cand ne plimbam o data prin gradina, Adrian m-a intrebat daca nu-mi pare rau ca am votat cu Basescu. I-am spus ca nu-mi pare, atunci, pentru ca ar fi fost mai rau cu el decat cu Basescu. Acum, insa, regret ca am votat cu Basescu golanul si nu cu Adrian Nastase carturarul.”

SRS face o distinctie intre golania lui Basescu si intelectualul Nastase.

“Golanii urasc intelectualii, de aceea Adrian Nastase a fost terfelit”, spune SRS. Atat Adrian Nastase, cat si SRS, se afla sub aceeasi zodie: a condamnatilor. In ambele cazuri, mecanismul “tapului ispasitor” functioneaza la tanc.

Ce-a facut intelectualul Nastase in inchisoare? Le-a dat detinutilor posibilitatea sa citeasca. Le-a facut biblioteci, le-a tinut conferinte. E motivul pentru care pedeapsa i-a fost usurata.

Curios SRS si Parizescu: gafa dupa gafa

Parizescu aminteste de sinucidere, fara vreo legatura anume. In fapt, cum poti sa-i amintesti sinucigasului de propria fapta? SRS face o figura retorica. Incearca sa arate ca locul lui Nastase e in lumea cartilor. A scris rafturi intregi, nu? SRS insa se pierde in propria logica. Si spune ca e mai bine aici la Gaudeamus, mai bine decat la Camera Deputatilor, decat la Palatul Victoriei, decat la Fundatia Titulescu, decat la Jilava. E o figura retorica simpla care spune ca punand toate institutiile vizitate de catre Nastase pe aceeasi linie, fara discernamant, si Puscaria si Guvernarea, in fapt anulezi intreaga activitate buna a omului.

“In templul cartii sa nu fim dezbinati”

Adrian Nastase incheie lansarea. Il lauda pe Parizescu si-l pune la indoiala pe SRS cu activitatea sa de jurnalist: ramane de vazut cat de fake-news au fost stenogramele despre PSD-ul din 2004. Nastase numeste Gaudeamus un “templu al cartii. Da, asa cum a spus SRS, macar in acest templu al cartii sa nu fim dezbinati.”

Audienta stramba din sprancene atunci cand fostul prim-ministru face o asociere intre Evul Mediu si societatea contemporana: “Asa cum in Evul Mediu nu erau lasati sa intre in biserici cei ce se bateau in strada, astfel n-ar trebui sa fie lasati cei dezbinati sa patrunda in templul cartii”. Fiul lui Adrian Nastase, Mihnea, isi insoteste tatal, il apara din priviri.

Indiferent ce-au spus si cum au fost laudati,

DV si AP au procedat identic: au fugit de propriul public. La propriu, si-au luat talpasita. Nastase a procedat identic. A lasat carti nesemnate, cand a auzit: „Cand s-a inceput urmarirea dumneavoastra penala, ati demisionat din functie. Erati presedinte la Camera Deputatilor. Desi Liviu Dragnea, presedintele Camerei Deputatilor, este condamnat, inculpat intr-un al doilea dosar. Nu va e ciuda ca Liviu Dragnea se dovedeste mai puternic decat dumneavoastra?” Si cum Nastase a dat coltul butaforiei RAO: „Băi, “dublu infractor”! “Sunteti infractor si reprezentati creatorul mafiei cu care se lupta acum Directia Nationala Anticoruptie. De ce nu va retrageti?.” Totusi, trebuie recunoscut: Nastase a fost mai curajos. Lui Voiculescu i se soptise sa fuga. Nastase a fost luat pe nepregatite. A ezitat. Dar o data ce si-a dat seama de situatie, n-a mai stat pe ganduri. In fuga, de departe, din usa Targului Gaudeamus: “Terminati cu prostiile”.