Daniel Chitoiu: Garantez ca acordul cu FMI se va incheia in bune conditii

Ministrul Finantelor, Daniel Chitoiu, a declarat joi ca poate garanta ca scrisoarea de intentie privind acordul cu FMI va intra in board-ul institutiei financiare, iar acordul Romaniei cu FMI se va incheia „in bune conditii”, relateaza Mediafax.

Chitoiu a fost intrebat daca poate garanta ca se va indeplini tinta privind arieratele si se va intra in board-ul FMI.

„Garantez ca scrisoarea va intra in board-ul FMI si acordul se va incheia in bune conditii”, a sustinut ministrul.

Achitarea arieratelor de catre autoritatile locale este unul dintre principalele angajamente asumate constant de Romania in negocierile cu Fondul Monetar International (FMI) si nerespectat de fiecare data.

Luni, premierul Victor Ponta a declarat ca, in momentul de fata, Romania nu indeplineste criteriul, dar ca acesta trebuie indeplinit pana in iunie, cand este board-ul FMI, si ca, in caz contrar, acordul cu Fondul nu va intra in boardul institutiei financiare.

Acordul cu FMI expira in vara acestui an, iar autoritatile de la Bucuresti si-au propus sa incheie o noua intelegere financiara.

Guvernul a decis miercuri sa ridice, in regim de urgenta, limita imprumuturilor pe care autoritatile locale le pot contracta pentru arierate, la 800 milioane lei, revenind astfel la plafonul decis initial, dar redus ulterior, cand a incercat sa impuna pe plan local ordinea de cheltuire a banilor din TVA si impozit.

La 31 decembrie 2012, autoritatile locale inregistrau fata de furnizorii de bunuri, servicii si lucrari un volum al arieratelor de 840,2 milioane lei. La finele lunii ianuarie 2013, arieratele au inregistrat o crestere de peste 300 milioane lei, ajungand la 1,18 miliarde lei. Arieratele reprezinta acele plati restante cu o vechime mai mare de 90 de zile.

La inceputul acestui an, in luna ianuarie, Guvernul a decis, conform intelegerii cu FMI, ca autoritatile locale care inregistreaza arierate la 31 ianuarie 2013 vor fi obligate sa reduca volumul datoriilor cu cel putin 85% in termen de doua luni, pana la 31 martie, in caz contrar Trezoreria urmand sa limiteze platile care pot fi efectuate din contul acestora.

Pentru a le facilita indeplinirea acestei obligatii, Guvernul a decis in acelasi timp, prin exceptie de la Legea privind finantele publice locale, ca autoritatile locale pot contracta de la Ministerul Finantelor, pana la 29 martie 2013, imprumuturi din varsaminte din privatizare inregistrate in contul curent general al Trezoreriei Statului, cu termen de rambursare de maximum 5 ani. Plafonul maxim al imprumuturilor a fost fixat inca de atunci la 800 milioane lei, apropiat de volumul total al arieratelor calculat la finele anului trecut.

Doua luni mai tarziu, Guvernul a redactat un proiect de ordonanta de urgenta care stabilea ca suma din cota defalcata din impozitul pe venit si taxa pe valoarea adaugata pentru echilibrarea bugetelor locale, precum si sumele retinute ca urmare a aplicarii gradului de necolectare a impozitelor si taxelor locale se repartizeaza „numai” pentru achitarea arieratelor.

Proiectul a generat nemultumirea autoritatilor locale, care au sustinut ca solicitarea Guvernului privind achitarea cu prioritate a arieratelor reprezinta un abuz, deoarece doar consiliile judetene si locale decid destinatia banilor proprii.

Pe fondul protestelor, Guvernul a aprobat ordonanta intr-o forma diferita de cea propusa, stabilind ca fondurile din TVA si impozitul pe venit sunt alocate pentru achitarea arieratelor, „precum si” pentru sustinerea programelor de dezvoltare locala, prioritara fiind insa stingerea datoriilor.

Prin aceeasi ordonanta, limita imprumuturilor pe care autoritatile locale le puteau contracta pentru arierate a fost redusa la doar 500 milioane lei.

La finele lunii aprilie, acest plafon a fost majorat in Parlament la 680 milioane lei, iar termenul permis pentru contractarea imprumuturilor a fost prelungit pana la 15 mai.

Acum, cu putin timp inainte de reuniunea board-ului FMI, Guvernul a adoptat o noua ordonanta de urgenta prin care plafonul maxim de contractare a imprumuturilor este ridicat la 800 milioane lei, ajungandu-se astfel la limita stabilita inca de la inceputul anului, dar redusa ulterior, cand Executivul a incercat sa impuna autoritatilor locale sa foloseasca sumele bugetare cu prioritate pentru achitarea arieratelor.

O alta preconditie pentru aprobarea ultimei evaluari a acordului curent cu FMI o reprezinta privatizarea CFR Marfa.

Premierul Victor Ponta spera ca privatizarea CFR Marfa sa nu fie „pana la capat” un esec si considera in continuare ca investitorii interesati nu sunt „companii fantoma”, ci grupuri serioase si puternice, problemele rezultand probabil din cauza termenelor foarte scurte pentru redactarea documentelor.

Niciunul dintre cei trei investitori care au depus documentatia de participare nu s-a precalificat pentru etapa urmatoare in cadrul procesului de privatizare a companiei CFR Marfa, in urma verificarii si analizarii documentelor, procesul urmand sa fie reluat.

Documentatia de participare pentru precalificarea la privatizarea CFR Marfa a fost depusa de compania americana OmniTRAX, Grup Feroviar Roman (GFR) si asocierea dintre Transferoviar Grup (TFG) si Donau-Finanz GmbH & Co KG Austria.

Miercuri, premierul a declarat ca procedura de privatizare a CFR Marfa va fi reluata de saptamana viitoare, dupa ce va fi modificat caietul de sarcini pentru a impune conditii de participare mai putin restrictive, precizand ca vina nu apartine Ministerului Transporturilor.

Privatizarea CFR Marfa se realizeaza printr-o procedura de vanzare de actiuni prin metode combinate cu criterii de precalificare, constand in negociere pe baza de oferte preliminare si neangajante, urmata de licitatie cu oferta in plic pentru un pachet majoritar de 51% din capitalul social al companiei.

Licitatia pentru pachetul de 51% din actiunile CFR Marfa porneste de la 180 milioane de euro.