Daniel David: „Evaluarea nu se mai poate baza pe verificarea temei”. Ce NU îi învață școala românească pe copii, deși aceștia învață materia
„Scopul școlii nu este să-i facă pe copii fericiți. Scopul școlii este să formeze competențele necesare vieții”, spune Daniel David într-un interviu acordat Totul Despre Mame. Ca fost ministru al Educației, el vorbește despre responsabilitatea pentru rezultatele PISA, reformele pe care a reușit să le înceapă și schimbările pe care nu le-a putut duce la capăt. Din perspectiva psihologului și a profesorului universitar, avertizează că limitele impuse prost adolescenților pot deveni ele însele o problemă, iar atunci când refugiul în telefon ascunde o stare emoțională negativă, interdicția nu mai este suficientă.
Daniel David își menține una dintre cele mai controversate afirmații din mandat: „Pentru copiii care vin la școală, responsabilitatea de a-i scoate din zona analfabetismului funcțional revine profesorilor”. Fostul ministru susține că rezultatele slabe la PISA nu arată că România nu are elevi capabili sau profesori buni, ci că școala îi învață încă mai ales să reproducă materia, nu să folosească ceea ce știu în situații noi. Daniel David avertizează și că inteligența artificială obligă școala să schimbe felul în care verifică ce știu copiii: „Sistemul de evaluare nu se mai poate baza pe verificarea temei, ci pe verificarea competențelor care stau în spatele realizării ei”. Părinții ar trebui să urmărească același lucru acasă, pentru ca tehnologia să nu ajungă să înlocuiască gândirea copilului.
În noiembrie 2025 ați spus că profesorilor le revine cea mai mare parte din responsabilitatea pentru analfabetismul funcțional. Rezultatele PISA 2025 sunt mai slabe decât cele din 2022, inclusiv la lectură, matematică și științe. Mai susțineți această afirmație? Cât din acest eșec aparține școlii și cât modului în care societatea românească își crește și își educă copiii?
Daniel David: Știu bine ce am spus și de ce, astfel încât rămân pe aceeași poziție, chiar dacă aceasta se opune unor narațiuni populiste care mi-ar servi mai bine imaginea personală. Școlii i-ar face însă rău. Așadar, direct spus, pentru copiii care vin la școală, consider că responsabilitatea de a-i scoate din zona de analfabetism funcțional revine profesorilor. Nu vorbesc despre a-i face „olimpici” și nici măcar nu vorbesc despre performanță în zona mediei, ci de a-i scoate din zona de analfabetism funcțional, după ce îi ai la clasă, zi de zi, pe parcursul mai multor ani. Pentru cei care au abandonat școala și/sau pentru cei care absentează frecvent, cauza ține mai mult de familie și societate (ecosistemul educațional), inclusiv de condițiile socioeconomice, profesorul putându-se implica, dar fără a fi actorul sau responsabilul principal.
De ce școala românească nu reușește să-i învețe pe copii să folosească în viața reală ceea ce învață la clasă, așa cum le cere PISA?
Daniel David: Rămân la cauza principală, așa cum o văd eu: nu putem avea rezultate mai bune la PISA dacă nu avem această paradigmă funcțională în sistemul de educație. De aceea spuneam și ca ministru că nu este suficient să continuăm să ne dezvoltăm în vechile paradigme, ci trebuie să le schimbăm. De ani de zile vorbim despre PISA, dar nu schimbăm paradigma! Reglementăm anumite lucruri, de exemplu prin profilul absolventului și prin curriculum, și organizăm activități de formare pentru ca profesorii să predea mai relevant pentru viață, dar apoi nu evaluăm consecvent aceste competențe. Abia din 2025 am cerut o evaluare mai consistentă în logica PISA la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a. Pentru clasa a VIII-a, timpul a fost prea scurt. Dacă introducem schimbările în documente, dar nu le verificăm și nu le aplicăm în procesul educațional, riscăm să rămânem cu „forme fără fond”.
Citește continuarea articolului AICI.