Datoria publică a României a crescut la 55,8% din PIB în primul trimestru din 2025. Suntem în top 4 țări cu cele mai accentuate creșteri – Eurostat

România a avut una dintre cele mai accentuate creşteri ale datoriei publice raportate la PIB în primul trimestru din acest an, la egalitate cu Austria (creștere de 4,1 puncte procentuale) şi după Polonia (6,1 pp) şi Finlanda (5,1 pp), potrivit datelor publicate luni de Eurostat. Datoria publică a României a ajuns la peste 998,1 miliarde de lei, echivalentul a 55,8% din Produsul Intern Brut (PIB) în primul trimestru din acest an.

Nivelul datoriei guvernamentale din România a crescut cu un punct procentual față de ultimul trimestru al anului trecut.

Cele mai ridicate ponderi ale datoriei publice în PIB la sfârșitul primului trimestru al anului 2025 au fost înregistrate în Grecia (152,5%), Italia (137,9%), Franța (114,1%), Belgia (106,8%) și Spania (103,5%), iar cele mai scăzute au fost înregistrate în Bulgaria (23,9%), Estonia (24,1%), Luxemburg (26,1%) și Danemarca (29,9%).

În comparație cu al patrulea trimestru al anului 2024, șaisprezece state membre au înregistrat o creștere a ponderii datoriei lor în PIB la sfârșitul primului trimestru al anului 2025, zece au înregistrat o scădere, iar ponderea a rămas stabilă în Cehia.

Cele mai mari creșteri ale raportului au fost observate în Austria și Slovacia (ambele +3,5 puncte procentuale – pp), Slovenia (+2,9 pp), Italia (+2,5 pp), Lituania (+2,4 pp), Polonia (+2,2 pp) și Belgia (+2,1 pp). Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Irlanda (-3,7 pp), Letonia (-1,2 pp) și Grecia (-1,1 pp).

Cele mai mari creșteri ale raportului au fost înregistrate în Polonia (+6,1 pp), Finlanda (+5,1 pp), Austria și România (ambele +4,1 pp), Franța (+3,6 pp), Italia (+2,9 pp), Slovacia (+2,6 pp) și Suedia (+2,0 pp).

Cele mai mari scăderi au fost observate în Grecia (-9,3 pp), Cipru (-8,2 pp), Irlanda (-6,1 pp), Croația (-3,6 pp), Danemarca (-3,2 pp), Spania (-2,8 pp) și Portugalia (-2,7 pp).

Guvernul Bolojan, pachete de măsuri pentru reducerea cheltuielilor

Pe 7 iulie Guvernul și-a angajat răspunderea în fața Parlamentului pentru pachetul de măsuri fiscale care prevede majorări de taxe, cea mai importantă fiind creșterea TVA de la 19% la 21%, precum și înghețarea pensiilor și salariilor în sectorul public în anul 2026.

Tot atunci, Ilie Bolojan a susținut un discurs în Parlament și a spus că știe „că aceste măsuri nu sunt populare”, dar le mulțumește „românilor pentru răbdare și înțelegere”.

Pe 11 iulie, Ilie Bolojan a anunțat măsurile din al doilea pachet fiscal. Reforma companiilor de stat, modificarea indicatorilor de performanță, reducerea numărului de membri în conducerile companiilor și plafonarea indemnizațiilor acestora, precum și digitalizarea ANAF se numără printre măsurile care vor fi luate de guvern prin al doilea pachet pe care îl va adopta guvernul.