Sari direct la conținut

Guvernul și-a angajat răspunderea în fața Parlamentului pe pachetul fiscal. Bolojan: „Tot ce am spus, se va și întâmpla. În caz contrar, eu nu voi mai fi prim-ministru” / Documentul cu forma finală a legii

Guvernul și-a angajat răspunderea în fața Parlamentului pe pachetul fiscal. Bolojan: „Tot ce am spus, se va și întâmpla. În caz contrar, eu nu voi mai fi prim-ministru” / Documentul cu forma finală a legii
Premierul Ilie Bolojan, în Parlament la asumarea răspunderii Foto: Inquam Photos / George Călin

Guvernul și-a angajat astăzi răspunderea în fața Parlamentului pentru pachetul de măsuri fiscale care prevede majorări de taxe, cea mai importantă fiind creșterea TVA de la 19% la 21%, precum și înghețarea pensiilor și salariilor în sectorul public în anul 2026. Opoziția a anunțat deja că depune moțiune de cenzură pentru a bloca implementarea acestor măsuri. În fața Parlamentului, astăzi, au avut loc mai multe proteste organizate de sindicatele din educație și sănătate.

Bolojan cere „puțină răbdare”

Prim-ministrul Ilie Bolojan a declarat, luni, la Antena 1, că „pe bună dreptate românii au puțină încredere” în guvernanți, dar le-a cerut „puțină răbdare, pentru că nu va dura mult timp și o să se convingă dacă acest guvern, într-adevăr, face tot ceea ce ține de el pentru a corecta lucrurile, pentru a lua și aceste decizii care țin de o dreptate socială”.

Sesiunea extraordinară a Parlamentului, prelungită

În ședința Birourilor Permanente ale Camerei Deputaților și Senatului, care a început la ora 18.30, s-a decis prelungirea sesiunii extraordinare până pe data de 9 iulie (miercuri).

Simion nu crede că moțiunea de cenzură are șanse „reale” să treacă

Deputatul George Simion, liderul AUR, a declarat că partidul său este „în proces de strângere a semnăturilor” pentru depunerea unei moțiuni de cenzură și că votul, conform informațiilor primite de la „colegii din birourile permanente din Camera Deputaților și Senat, va fi lunea viitoare”.

Bolojan anunță când va fi gata al doilea pachet de măsuri fiscale

Premierul Ilie Bolojan a declarat luni că până la finalul lunii iulie va reveni în fața Parlamentului cu un al doilea pachet de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului, „cu accent pe echitate și eficiență”.

Ilie Bolojan, discurs în Parlament:

  • Vin azi în fața dvs și a tuturor românilor pentru a angaja răspunderea guvernului.
  • Este însă o urgență națională și un act de responsabilitate. Acest pachet este începutul.
  • România a avut anul trecut cel mai mare deficit din UE.
  • Dacă România ajunge la ratingul de junk, vom avea taxe mai mari, prețuri mai mari și putere de cumpărare mai mică, dobânzi la credite mai mari.
  • Suntem aici pentru a evita acest scenariu, pentru ca România să renască economic și să prospere.
  • Știu că nu sunt măsuri populare. Această perioadă dificilă va fi limitată. După ea există speranță.
  • Suntem printre țările cu cele mai mici venituri fiscale din UE, sub 30% din PIB, față de 40% în vestul Europei
  • Trebuie să combatem evaziunea fiscală și fraudarea banului public, dar asta nu se poate face de pe o zi pe alta.
  • În spațiul public se discută că vor avea de suferit doar cei mai amărâți și sinecuriștii nu vor avea nimic de pierdut. Că s-a început cu bursele, nu cu politicienii.
  • Vreau să asigur pe toată lumea de un lucru foarte clar. Sunt un premier cu mandatul pe masă și cu asumarea întregii răspunderi, că tot ce am spus că se va pune în practică, se va și întâmpla. În caz contrar, eu nu voi mai fi prim-ministru.
  • Până la sfârșitul lunii iulie, vom reveni în fața Parlamentului României cu acest al doilea pachet de măsuri, cu accent pe echitate, moralitate și eficiență.
  • Apelul meu pentru opoziție este acesta:
  • Participați la îmbunătățirea deciziilor, nu la blocarea lor. Iar cultivarea dezbinării nu poate mări salariile și pensiile. Iar o țară dezbinată va fi o țară mai slabă.
  • Închei cu apelul nostru către toți românii din țară și străinătate:
  • Suntem conștienți că aceste măsuri se vor resimți în viața de zi cu zi a unui număr foarte mare de concetățeni.
  • Privim cu responsabilitate și solidaritate efectele ce vor urma și lucrăm cu toată energia pentru a atenua aceste efecte. Muncim, zi de zi, pentru a scurta, cât mai mult, perioada mai dificilă prin care România trece și pentru că aceste măsuri să fie drepte.
  • Și eu și colegii mei, avem convigerea că împreună vom aduce țara noastră pe linia de dezvoltare corectă ce poate genera în următorii ani prosperitate și siguranță pentru cât mai mulți dintre români.

Premierul Bolojan și miniștrii, prezenți în Parlament

Ședința de plen reunit în care guvernul își asumă răspunderea pe pachetul de măsuri fiscale începe în scurt timp. Premierul Ilie Bolojan a sosit în Parlament, dar a refuzat să facă declarații de presă.

Forma finală a pachetului fiscal introduce un impozit pe dividente la 16%, impozit pentru bănci de 2% din cifra de afaceri de la 1 iulie până pe 31 decembrie 2026 sau CASS pentru pensii mai mari de 3.000 (pe diferența de la 3.000 în sus) până în 2028.

Față de forma inițială a legii, după discutarea amendamentelor, guvernul a introdus un articol prin care precizează că „mamele minore reintegrate într-o unitate de învăţământ beneficiază de o bursă lunară în cuantum de 700 de lei, pe perioada desfăşurării activităţilor didactice, cu condiţia frecventării orelor de curs”. Inițial, guvernul tăia această bursă, iar mamele minore rămâneau doar cu bursa socială, în caz că erau la risc de excluziune.

Documentul cu forma finală a legii:

Ședința amânată cu două ore

Ședința de plen reunit a fost amânată pentru ora 17.00, după ce discuțiile de la Guvern s-au prelungit dincolo de ora la care era stabilită asumarea răspunderii în Parlament, au declarat surse politice pentru HotNews.

Plenul se reunește în scurt timp

Ședința plenului reunit al Camerei Deputaților și Senatului în care guvernul își va asuma răspunderea pe pachetul fiscal va începe în scurt timp.

Opoziția depune moțiune de cenzură

AUR a anunțat că va depune moțiune de cenzură împotriva guvernului.

Ședință de guvern

Guvernul Bolojan se reunește de la ora 13.30 într-o ședință de guvern în care va discuta amendamentele depuse la pachetul măsurilor fiscale.

___

Miniștrii reuniți în ședință de Guvern au aprobat vineri proiectul de lege prin care își va asuma răspunderea în fața Parlamentului.

Procedura accelerată de adoptare este motivată de faptul că marți, 8 iulie, va avea loc ședința EcoFin la Bruxelles, reuniunea miniștrilor de Finanțe din UE, unde Alexandru Nazare trebuie să prezinte pachetul prin care se țintește reducerea deficitului bugetar al României.

Printre măsurile care vor face parte din acest proiect se numără:

  • reașezarea TVA pe două praguri, cota generală la 21% și o cotă redusă de 11% (medicamente, alimente, HoReCa)
  • creșterea impozitelor pe dividente de la 10% la 16%
  • creșterea accizelor la alcool, tutun, combustibil cu 10%
  • înghețarea majorării pensiilor și salariilor din sistemul public în 2026
  • pensionarii care iau pensie peste 3.000 de lei vor plăti contribuția la sănătate
  • taxă pe profiturile băncilor

Luarea acestor măsuri de austeritate a fost necesară pentru ca „finanțarea categoriilor de servicii publice destinate cetățenilor să se poată susține din fonduri publice”, spun autorii proiectului.

Potrivit calculelor acestora, în acest an veniturile ar creste cu circa 9,5 miliarde de lei, iar cheltuielile ar scădea cu 1,2 miliarde.

Care este procedura parlamentară

Asumarea răspunderii Guvernului este o procedură prevăzută de Constituție prin intermediul căreia Guvernul poate adopta un proiect de lege rapid, fără a fi dezbătut sau votat în Parlament.

În termen de 3 zile de la asumarea răspunderii, opoziția poate depune moțiune de cenzură. Dacă moțiunea de cenzură este adoptată, Guvernul este demis și proiectul sau programul este considerat respins.

Dacă moțiunea e respinsă, proiectul de lege se consideră a fi adoptat. Cu toate acestea, legea poate fi contestată la CCR, înainte de promulgare. De asemenea, președintele mai are dreptul de a cere reexaminarea legii.

„În cazul în care Preşedintele României cere reexaminarea legii adoptate potrivit alineatului (3), dezbaterea acesteia se va face în şedinţa comună a celor două Camere”, prevede Constituția. După ce sunt consumați toți acești pași, legea este promulgată și intră în vigoare.

Opoziția, formată acum din AUR, POT și S.O.S România, a depus o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Ciolacu în sesiunea parlamentară care s-a încheiat pe 1 iulie. În mod normal, poate fi depusă o singură moțiune per sesiune. Există însă o excepție, momentul în care Guvernul își asumă răspunderea.

„Dacă moţiunea de cenzură a fost respinsă, deputaţii şi senatorii care au semnat-o nu mai pot iniţia, în aceeaşi sesiune, o nouă moţiune de cenzură, cu excepţia cazului în care Guvernul îşi angajează răspunderea”, arată Constituția.

Calculele pentru o eventuală moțiune de cenzură

În cazul în care opoziția va depune moțiune de cenzură pentru a determina căderea guvernului Bolojan și, implicit, respingerea proiectului măsurilor fiscale, va trebui să obțină jumătate plus unu din voturile parlamentarilor, adică 233 de voturi din 465.

Însă aritmetica parlamentară indică faptul că o moțiune de cenzură are șanse minime să treacă, în condițiile în care cele patru partide din coaliție au o majoritate clară, după cum urmează:

  • PSD – 131 parlamentari (93 deputați și 38 senatori);
  • PNL – 72 parlamentari (50 deputați și 22 senatori);
  • USR – 59 parlamentari (40 deputați și 19 senatori);
  • UDMR – 32 parlamentari (22 deputați și 10 senatori)

În total, cele patru partide au o majoritate de 294 de parlamentari, la care se adaugă 17 deputați din grupul minorităților naționale, grup care susține Guvernul în Parlament.

Prin contrast, cele trei partide de opoziție au un număr de voturi mult mai redus:

  • AUR – 89 parlamentari (61 deputați și 28 de senatori);
  • SOS România – 26 parlamentari (17 deputați și 9 senatori);
  • POT – 19 parlamentari (14 deputați și 5 senatori)

Conform statisticilor oficiale ale celor două Camere, opoziția ar aduna doar 134 de voturi, însă și acest număr este incert. Astfel, printre senatorii SOS România sunt incluși și Nadia Cosmina Cerva, Silviu Dorin Petrea și Clement Sava, care au fost excluși din partid, însă procedura de dezafiliere a lor la acest grup nu a fost finalizată până la finele sesiunii ordinare care s-a încheiat pe 30 iunie. Deocamdată, nu există indicii privind modul în care aceștia ar vota într-o eventuală moțiune de cenzură.

De asemenea, mai sunt trei senatori neafiliați unui grup parlamentar. La Camera Deputaților, numărul celor neafiliați este de 15. Asta înseamnă că sunt 18 voturi care sunt în joc. Majoritatea lor provind din cele trei partide de opoziție, dar este incert dacă vor vota o eventuală moțiune de cenzură. Chiar dacă vor susține demersul, nu vor putea influența rezultatul final, dacă partidele de guvernământ își mobilizează parlamentarii, iar aceștia votează conforma consemnului de partid.

Alegeri București 2025 - Sondaje Live | HotNews.ro

INTERVIURILE HotNews.ro