De ce a castigat Oprescu
Votantii bucuresteni au preferat utopia solutiilor practice, caprioarele inelelor circulare, autostrada suspendata pasajelor subterane, impostura smechera tehnicismului mediocru. Au pus stampila pe copia caricaturizata a lui Traian Basescu, si nu pe trimisul lui Traian Basescu la Primaria Capitalei.
Sorin Oprescu a fost ales impotriva bordurilor lui Adriean Videanu, pentru ca arata bine, pentru ca e smecher, pentru ca e doctor, pentru ca e, chipurile, independent si antisistem, pentru ca e altcineva. Vasile Blaga nu a fost ales pentru ca e incruntat, pentru ca e „buldogul lui Basescu“ si continuatorul lui Videanu, dar mai ales pentru ca n-a izbutit sa-si mobilizeze alegatorii cu o viziune. N-a reusit sa capete inaltime, privind Bucurestiul doar de la nivelul solului.
Votul din Bucuresti este o victorie a formei asupra continutului. Alegatorii au fost atenti la fizionomiile si limbajul candidatilor, nu la programe sau solutii, si sensibili la adecvarea acestora la peisajul cotidian bucurestean. Informatiile negative despre candidati au trecut cu viteza sunetului pe langa urechile lor. N-a contat nici copilaria la pieptul Securitatii a lui Sorin Oprescu, nici maturizarea lui politica sub atenta supraveghere a profesorului Ion Iliescu, nici fraudele din dosarele de candidat la Primaria Capitalei, de profesor si de revolutionar. Oprescu e dintre noi, Blaga vine de pe o alta planeta, indepartata, unde se vorbeste o limba ciudata, cu „patrunderi“, „defluiri“ etc.
Victoria lui Sorin Oprescu ne arata si ca electoratul bucurestean nu mai raspunde reflex cu un vot negativ la mesajele politice care au dominat tranzitia postcomunista. Mineriade, comunism, coruptie, Iliescu, stanga, nu resusciteaza spaimele de altadata, sunt istorie. In orice caz, nu intr-o asa de mare masura incat un candidat al dreptei, indiferent care ar fi acela, sa castige alegerile locale sau generale din principiu. Cuvintele magice care-i vrajeau pe bucuresteni si-i transformau din cetateni in militanti ai dreptei si-au pierdut puterea dupa ce timp de patru ani au fost tocite in discursul prezidential si al PDL, fara efecte concrete. La fel s-a intamplat si cu formula miraculoasa „reforma clasei politice“: Traian Basescu si PDL au decontat la Bucuresti candidati ca Gheorghe Falca, la Arad, sau Dorel Onaca, la Constanta, sau Ionel Mantog, la Gorj.
Desi votul pentru Sorin Oprescu a fost antipolitic, el va produce consecinte politice dramatice. Va schimba raporturile de forte in PSD in favoarea lui Ion Iliescu, caruia revansa istorica asupra Bucurestiului i-a readus pe fata zambetul din 1990. Si va destructura PDL inaintea alegerilor parlamentare din toamna. Este greu de crezut ca Adriean Videanu si Vasile Blaga, conducatorii de facto ai partidului, vor ramane pe functii dupa rezultatele din Bucuresti si din tara. PDL-ului ii trebuie un cap si i-l va pune probabil pe umeri Traian Basescu. In sfarsit, pe fundamentul victoriei lui Sorin Oprescu se va construi viitoarea alianta de guvernare intre PSD si PNL, visul de aur al lui Dinu Patriciu.
Sorin Oprescu nu se va opri la primarie. In curand vom auzi probabil din gura lui si strigatul revolutionar: „Azi in Bucuresti, maine in toata tara!“.