De ce a desființat statul compania Hidro-Tarnița, dar în același timp caută investitori pentru proiectul ceaușist Tarnița- Lăpuștești

Compania de proiect Hidro-Tarnița a fost dizolvată la începutul lunii iulie pentru că nu producea nimic, nu putea fi finanțată în niciun fel și nu a fost găsit niciun investitor pentru construirea Centralei Hidroelectrice cu Acumulare prin Pompaj de la Tarnița Lăpuştești, reiese dintr-un răspuns către HotNews.ro al Societăţii de Administrare a Participaţiilor în Energie (SAPE), compania care a decis deființarea Hidro-Tarnița, în calitate de acționar majoritar. Interesant este că la nici o lună după dizolvare, SAPE s-a reapucat de căutat investitori pentru proiectul ceaușist Tarnița-Lăpuștești. Practic, speră să reușească ceea ce nu a putut cu o companie de proiect.

„Toate încercările de capitalizare şi finanţare ale Hidro Tarniţa SA au eşuat, întrucât, pe de o parte, în cadrul derulării procedurilor de parteneriat public privat, instituţiile publice implicate nu au reușit selectarea partenerului privat, investitorului care sa realizeze, împreună cu partenerul public, implementarea proiectului CHEAP SA, iar pe de altă parte, acţionarii societăţii au fost în imposibilitate de aportare de lichidități financiare din cauza impedimentelor legale referitoare la ajutorul de stat„, se arată în răspunsul către HotNews.ro.

Potrivit SAPE, rațiunea pentru care statul român a luat decizia înființării societății Hidro Tarnița SA a fost realizarea proiectului printr-un parteneriat public-privat, pe principiul societăților de proiect SPV (Special Purpose Vehicule noțiune juridică inexistentă în dreptul societar românesc), cu un singur obiect de activitate, respectiv producerea de energie electrică. Însă, pentru producerea energiei electrice era necesară construirea şi exploatarea centralei de la Tarnița Lăpuştești.

În plus, în legislația română referitoare la formele de organizare a societăţilor nu există reglementări speciale, derogatorii de la Legea societăților nr. 31/1990 şi de la legislația fiscală, pentru societățile de proiect (Special Purpose Vehicule – SPV). De aceea, societățile de acest tip nu-şi pot îndeplini obiectul principal de activitate în lipsa unei finanțări externe societății (aporturi în numerar la capitalul social, împrumuturi asociate, etc.), până nu este pusă în funcţiune investiția.

Această lipsă de reglementare specială a societăților de proiect a determinat ca autorităţile de control fiscal să trateze Hidro Tarnița SA ca fiind o societate comercială supusă aceloraşi reguli şi norme fiscale ca orice altă societate şi să dispună măsuri de recuperare a pierderilor financiare, în condițiile în care investiția nu a fost finalizată, iar activitatea principală nu este producătoare de venituri, mai arată SAPE.

Începând din anul 2018 şi până la data aprobării dizolvării voluntare a societății, activitatea curentă a fost redusă, strict, la acţiuni de conservare a mijloacelor fixe din dotare, primirea corespondenţei şi alte activităţi de natură birocratică, necesare existenţei societății. Pe 30 mai 2023, actionarii Hidro-Tarnița au luat decizia dizolvării, apoi au fost făcute formalitățile de menţionare în Registrul Comerțului, fiind publicată în Monitorul Oficial din 4 iulie 2023.

Ministerul Energiei este acționar unic al SAPE.

Tarnița-Lăpuștești, o poveste fără sfârșit

SAPE susține că dizolvarea societății Hidro Tarnița SA nu are un impact negativ asupra dezvoltării proiectului Tarnița Lăpuștești și nu împiedică realizarea acestui proiect. Realizarea proiectului se va putea îndeplini, independent de existenţa/inexistența unei societăți de proiect (SPV), prin colaborarea dintre partenerul public şi partenerul/partenerii privat/privați, în modalitățile prevăzute de legislația română în domeniul parteneriatului public-privat sau în altă modalitate stabilită de Guvern, precizează SAPE.

Acesta mai afirmă că în urma anunțului privind cercetarea de piață pentru proiect, lansat pe 1 august 2023, au fost depuse mai multe oferte neangajante pentru realizarea Tarniţa-Lăpuștești. Ofertele urmează a fi analizate de colectivul constituit la nivelul societății prin Decizie de Directorat, iar rezultatul evaluării ofertelor, care va include nu numai costul, ci și reputația fiecărei companii, experienţa anterioară cu proiecte similare și posibila lor înțelegere a pieţei și a condiţiilor locale, va fi prezentat acționarului majoritar, susține SAPE.

Proiectul Tarnița-Lăpuștești are o vechime de circa 50 de ani și a fost rostogolit de la o guvernare la alta, trecând prin mai multe eșecuri. Cu toate acestea, actualul ministru al energiei Sebastian Burduja a declarat proiectul prioritar, urmând să fie făcut un nou studiu de fezabilitate.

Potrivit informațiilor HotNews.ro, s-ar fi cheltuit până acum peste 5 milioane de euro pe studii și actualizări de studii pentru acest proiect care presupune construirea unei centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompaj.

Este un proiect controversat pentru care s-au cheltuit foarte mulți bani pe studii și sinecuri. În 2013, a fost înființată compania de proiect Hidro-Tarnița, însă aceasta a fost doar un loc pentru sinecuri. În 2015, și-ar fi manifestat interesul pentru proiect cinci companii chineze, iar trei dintre acestea au trecut de etapa de precalificare, însă orice discuție s-a blocat aici.

Deoarece nu și-a gasit utilitatea, proiectul a fost suspendat în 2016, însă a fost reluat în 2017 de guvernul de atunci și introdus în programele de guvernare care au urmat. În 2020, fostul ministru al energiei Virgil Popescu a spus că proiectul va fi scos din strategia energetică deoarece nu se justifică economic. Însă, nici atunci nu a dispărut cu totul proiectul, deoarece un an mai târziu, patru companii coreene s-ar fi arătat interesate de investiție. Nici de data aceasta nu au avut vreun succes discuțiile.

Vezi aici studiul de fundamentare al proiectului Tarnița- Lăpuștești

HotNews.ro a scris în mai multe rânduri despre acest proiect. Citește și: