Alcoolul ne poate face atât fericiți, cât și nefericiți. Efectele celui mai versatil instrument de modificare a stării de spirit asupra minții și corpului nostru

În timp ce majoritatea substanțelor care alterează mintea – cocaina, MDMA sau heroina – au unul sau două scopuri specifice, alcoolul le face pe toate. Este considerat cel mai versatil instrument de modificare a stării de spirit, scrie The Guardian.

Este, probabil, motivul pentru care a fost atât de răspândit de-a lungul istoriei omenirii. Încă de când primii oameni au început să zdrobească fructe și să le lase în vase pentru a le bea câteva zile mai târziu, alcoolul a fost folosit în momentele de sărbătoare, de consolare, pentru a face față anxietății sau pentru a stimula creativitatea.

E folosit pentru a alunga plictiseala, la ieșirile în oraș, iar unele persoane îl folosesc chiar și pentru a adormi.

Poate tocmai de aceea, multora le este greu să renunțe complet la el.

Însă alcoolul ne poate adormi, dar ne poate și trezi în timpul nopții, poate entuziasma, dar și deprima, poate oferi încredere într-un moment și anxietate în următorul.

Cum reușește acest drog haotic să aibă atât de multă putere?

„Promiscuu din punct de vedere farmacologic”

„Deseori spunem că alcoolul este, din punct de vedere farmacologic, promiscuu”, afirmă Rayyan Zafar, neuropsihofarmacolog la Imperial College din Londra.

„Nu doar te calmează: poate stimula căile de recompensă, poate reduce semnalele de amenințare, elibera opioide endogene care pot diminua durerea sau stresul, poate procesul de luare a deciziilor și schimba starea de spirit. Toate în același timp”, spune specialistul.

Prin comparație, cocaina acționează în principal asupra sistemelor de dopamină și noradrenalină (care susțin motivația, vigilența și energia), MDMA stimulează în principal eliberarea de serotonină și oxitocină (care cresc starea de bine, empatia și conexiunile sociale), iar opiaceele, precum heroina, acționează asupra sistemului de endorfine (care induce relaxare profundă și euforie).

Alcoolul le influențează pe toate acestea și, în plus, acționează și asupra celor doi cei mai comuni neurotransmițători din sistemul nervos: glutamatul, care „activează” celulele creierului pentru a putea transmite informații, și acidul gamma-aminobutiric (GABA), care încetinește sau blochează anumite semnale pentru a ajuta creierul să se relaxeze.

„Alcoolul ajunge la creier în câteva minute, iar primul lucru pe care îl face este să înceapă să schimbe echilibrul dintre acești doi mesageri chimici inhibitori și excitatori”, spune Rayyan Zafar.

„Amplifică acidul gamma-aminobutiric și reduce efectul glutamatului, iar acea senzație inițială de ușoară amețeală (buzz) este rezultatul faptului că cortexul frontal – partea creierului responsabilă de judecată, autocontrol și auto-monitorizare – începe să se «deconecteze». În același timp, are loc eliberarea de dopamină și endorfine în circuitele de recompensă, care îți oferă motivație, relaxare și energie. Astfel, oamenii se simt mai relaxați, mai vorbăreți și mai puțin inhibați social”, explică specialistul de la Imperial College din Londra

De ce unele persoane simt anxietate sau depresie a doua zi după ce au băut

Pe măsură ce concentrația de alcool din sânge crește, acesta începe să afecteze regiuni mai profunde și mai primitive ale creierului – inclusiv cerebelul, care coordonează mișcarea, și trunchiul cerebral, care reglează funcții de bază precum ritmul cardiac și respirația.

„Închide progresiv mai întâi sistemele de control de nivel înalt, apoi circuitele care ne mențin coordonarea fizică”, explică Rayyan Zafar.

Acest lucru poate însemna că vorbirea devine neclară, echilibrul se deteriorează, iar timpul de reacție încetinește.

Iar dacă nivelul de alcool din sânge devine critic, acesta poate încetini atât de mult activitatea trunchiului cerebral încât „uită” să le spună plămânilor să respire sau inimii să bată.

Echilibrul dintre GABA și glutamat este, de asemenea, responsabil pentru starea de anxietate sau depresie pe care multe persoane o simt a doua zi după ce au băut prea mult, deoarece corpul supracompensează pentru substanțele chimice pe care le introduci în el.

„În timp ce alcoolul este în organism, creierul compensează efectele sale sedative prin intensificarea sistemelor excitatorii, în special glutamatul și căile de stres”, spune Rayyan Zafar.

„Totuși, odată ce alcoolul părăsește organismul, aceste sisteme compensatorii nu se opresc instantaneu – în schimb, rămâi într-o stare temporară de hiperexcitare de revenire. Hormonii de stres precum cortizolul pot rămâne la niveluri ridicate, structura somnului a fost perturbată, iar sistemele de neurotransmițători sunt temporar dezechilibrate. Rezultatul este un creier care se simte «în priză», dar epuizat, anxios și neliniștit.”

Consumul regulat duce la probleme de sănătate pe termen lung

Consumul de alcool poate duce la probleme de sănătate pe termen lung în cazul persoanelor care îl consumă frecvent și în cantități mari.

În ultima vreme se vorbește din ce în ce mai mult despre efectele asupra axei intestin-creier – rețeaua care leagă sistemul nervos central de tractul gastrointestinal.

„Alcoolul poate crește permeabilitatea intestinală, provocând ceea ce este adesea numit «intestin permeabil» – permițând fragmentelor bacteriene să ajungă în fluxul sanguin”, avertizează Rayyan Zafar. „Aceste molecule declanșează răspunsuri imune și inflamații de intensitate redusă, care pot afecta starea de spirit, cogniția și oboseala prin intermediul axei intestin-creier.”

Alte efecte cunoscute ale consumului regulat de alcool sunt bolile hepatice, tensiunea arterială crescută, perturbarea somnului și risc crescut pentru apariția mai multor tipuri de cancer.

„Pentru ce folosec această băutură?”

Potrivit lui Rayyan Zafar, neuropsihofarmacolog la Imperial College din Londra, „alcoolul funcționează pentru că este eficient din punct de vedere biologic. Modifică sistemele de stres, circuitele de recompensă și procesarea socială în moduri care par utile pe moment.”

Specialistul mai spune că „înțelegerea motivului pentru care avem nevoie de alcool îi ajută pe oameni să devină mai conștienți de alegerile lor”.

El propune ca, în loc să fie privit în termeni morali, precum „bun” sau „rău”, sau în loc să se întrebe dacă ar trebui să bea, oamenii ar trebui să își pună, mai degrabă, întrebarea: „Pentru ce folosec această băutură?”

Dacă răspunsul este reducerea stresului, facilitarea socializării sau „deconectarea”, ne-am putea da seama că nu avem nevoie de cantități foarte mari pentru a obține efectul dorit. Sau că nu suntem dispuși să suportăm „revenirea” neurochimică pe care o provoacă inevitabil, spune specialistul de la Imperial College din Londra.

Și, în acel moment, oamenii și-ar putea da seama că pot înlocui alcoolul cu alte lucruri care au același efect: un cocktail non-alcoolic, câteva exerciții de respirație profundă sau un duș fierbinte.

„Am putea găsi alternative pentru paharul de băutura de la cină, pentru ieșirile cu prietenii sau pentru finalul unei zile dificile.”