​De ce amână România cu trei ani accesul la 6 miliarde de euro din Fondul Social pentru Climă

Ministerul Energiei vrea amânarea până în 2030 a accesului României la circa 6 miliarde de euro din Fondul Social pentru Climă. Ministerul invocă protecția populației, potrivit unui răspuns transmis de instituție la solicitarea HotNews. Pentru a obține bani din acest fond, statele membre sunt obligate să implementeze ETS2 (Emissions Trading System 2), un nou sistem european de comercializare a certificatelor de emisii de carbon. Însă, aceste certificate înseamnă taxarea furnizorilor de combustibili și energie, care se transmite mai departe în prețuri.

Mai multe sectoare, de exemplu transportul rutier cu benzină și motorină sau încălzirea clădirilor cu gaze naturale, au la dispoziție bani ca să compenseze efecte economice ale unor măsuri de protecție a mediului, potrivit datelor Comisiei Europene.

Descrierea mecanismului

Aceste sectoare  fac parte din ETS2 (Emissions Trading System 2). ETS 2 este o extindere a sistemului existent ETS, care vizează industria și energia, dar aplicată unor sectoare care până acum nu erau taxate direct pentru emisii. 

Cei taxați sunt furnizorii de combustibili și energie, însă aceștia transferă costul către consumatori.

Pentru a compensa impactul asupra populației, UE a creat Fondul Social pentru Climă (FSC) care oferă bani statelor membre pentru izolarea locuințelor, instalarea de pompe de căldură și transport public mai ieftin.

Fondul pentru Climă va funcționa în perioada 2026-2032, cu o alocare de 65 miliarde euro din bugetul UE, completată de cofinanțare națională de minimum 25%, ceea ce duce la un total de 86,7 miliarde euro la nivel european.

Din acești bani, România poate obține circa 6 miliarde de euro. Însă accesul la finanțare este condiționat de implementarea ETS2 care va deveni complet operațional în 2027. Ministerul Energiei vrea amânare până în 2030, ceea ce înseamnă cu doi ani înainte de expirarea funcționării fondului.

Cu cât vor crește prețurile la gaze și la carburanți

Ministerului Energiei susține că a făcut o analiză din care reiese că vor crește prețurile la carburanți și gaze. Ce arată analiza, potrivit răspunsului pentru HotNews: 

• Un impact de circa 0,7-0,8 lei/litru fără TVA asupra prețului combustibililor, în ipoteza unui preț de intervenție de 45 euro/certificat;
• În scenariul bazat pe cotații mai ridicate, creșterea costului transportului rutier este estimată la aproximativ 1,18 lei/litru pentru motorină şi 1,15 lei/litru pentru benzină; 
• Pentru gazul natural, impactul estimat este de aproximativ 40-50 lei/MWh fără TVA în scenariul de bază, iar în scenariul superior, analizat de minister, de circa 77,88 lei/MWh. Aceasta înseamnă o creştere de aproximativ 30% a facturilor la gaze naturale raportat la ofertele curente de furnizare.

„Ministerul a apreciat că astfel de efecte ar putea alimenta inflația, reduce puterii de cumpărare şi accentua sărăcia energetică, motiv pentru care a solicitat măsuri complementare şi o analiză aprofundată, inclusiv din perspectiva IMM-urilor”, se mai arată în răspunsul către HotNews.

Ministerul Energiei: Costurile cresc imediat, compensările durează

Ministerul Energiei susține că România nu este pregătită pentru implementare pe motiv că furnizorii vor transfera aceste costuri către consumatorii finali, ducând la scumpiri. 

Aceasta, chiar dacă Fondul Social pentru Climă (FSC) a fost creat special pentru a returna acești bani către cetățeni sub formă de subvenții de 6 miliarde euro pentru izolarea caselor, pompe de căldură sau transport public ieftin.

„Poziția instituției este că efectele pozitive ale FSC se materializează în timp, iar impactul ETS2 asupra prețurilor este imediat. În absența unei implementări sincronizate şi a unei capacități administrative consolidate, există riscul ca populația vulnerabilă să suporte costurile înainte de a beneficia efectiv de sprijin”, susține instituția.

Ministerul Energiei consideră că „trebuie urmărită o formulă de implementare care să permită atât protejarea consumatorilor, cât şi valorificarea FSC”.

Taxarea

HotNews a întrebat Ministerul Energiei dacă a realizat o analiză cost-beneficiu care să compare impactul noii taxe asupra populației versus beneficiile investițiilor de 6 miliarde de euro în eficiență energetică şi mobilitate pentru persoanele vulnerabile.

La această întrebare, Ministerul Energiei a răspuns că a realizat o analiză preliminară de impact care „indică un impact semnificativ asupra populației și economiei și care justifică solicitarea unei evaluări mai aprofundate şi a unor măsuri complementare”.

„Pe baza acestei analize preliminare, pentru România au fost estimate emisii ETS2 de aproximativ 40 milioane tCO2/an, ceea ce, la un preț de intervenție de 45 euro/certificat, ar însemna un cost suplimentar de circa 1,8-2 miliarde euro/an, suportat inițial de furnizori şi ulterior transferat către consumatori”, a precizat Ministerul Energiei.

Dragoș Pîslaru: Este o taxare adițională minimală față de cele 5-6 miliarde euro

Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a criticat amânarea implementării ETS2.

Ministrul consideră că taxarea este „minimală”, comparativ cu ce ar putea câștiga România din Fond. „Avem totul bine pregătit. Corespondența cu Comisia este una foarte avansată, dar, din păcate, la nivel național nu suntem pregătiți să adăugăm o taxare adițională, chiar dacă este una minimală față de cele 5-6 miliarde care ar urma să fie luate prin FSC”, a declarat ministrul, în Parlament, la adoptarea bugetului pe 2026, potrivit Agerpres.

Pîslaru a precizat că Ministerul Energiei a adoptat un act normativ prin care amână adoptarea ETS2 pentru 2030.

„Noi și Ministerul Mediului am obținut derogare de a implementa ETS2 până în 2028, dar până nu clarificăm că putem implementa din 2028, adică Ministerul Energiei să renunțe la acea amânare, noi nu vom putea prezenta Comisiei elementul care ne dă voie, de fapt, să atragem bani. Prin urmare, ca să fiu succint, suntem pregătiți, evident și dispuși, să discutăm ultimele detalii cu privire la lucrurile pe care le-am sugerat”, a mai spus Pîslaru. 

Ce riscă România din punct de vedere juridic

Ministerul Energiei a admis, în răspunsurile pentru redacție, că „există un risc juridic real”, întrebat dacă această amânare până în 2030 va duce la declanșarea unei proceduri de infringement.

„Riscul principal asociat unei eventuale întârzieri este unul de conformare cu dreptul Uniunii Europene şi, în plan secund, de o posibilă afectare a accesului deplin la instrumentele financiare dedicate ETS2, inclusiv Fondul Social pentru Climă”, a răspuns Ministerul Energiei. 

Pentru mai departe, Ministerul Energiei consideră că mai trebuie făcute „evaluări suplimentare privind impactul asupra inflației, competitivității şi IMM-urilor”, iar „implementarea ETS2 să fie echilibrată, etapizată şi corelată cu capacitatea reală de absorbție a impactului la nivelul populației şi economiei”.

„Poziția Ministerului Energiei este aceea că succesul ETS2 în România depinde nu doar de respectarea calendarului european, ci şi de capacitatea de a proteja consumatorii vulnerabili, de a utiliza eficient Fondul Social pentru Climă și de a finanța investiții structurale care reduc costul final al tranziției. Ministerul Energiei nu susține abandonarea obiectivelor europene, ci o implementare echilibrată, etapizată şi social sustenabilă, care să evite transferarea integrală şi imediată a costurilor către cetățeni”, a precizat Ministerul Energiei.