De ce ar putea o schemă de sprijin de 3 miliarde de euro să bulverseze piața energiei din România, timp de 15 ani / Ce sunt contractele pentru diferență

În plin boom al investițiilor în energia regenerabilă, Comisia Europeană a aprobat, pentru România, o nouă schemă de finanțare, de 3 miliarde de euro, pentru proiecte noi în fotovoltaice și eoliene. Sunt bani care vor finanța contracte pentru diferență (CfD), prin care prețul energiei electrice va fi fixat pentru o perioadă de 15 ani. Practic, este un preț garantat al energiei, timp de 15 ani, pentru norocoșii beneficiari.

Indiferent de cum va evolua piața europeană, cu care suntem conectați, acel preț va fi indexat doar cu rata inflației din zona euro. Schema de finanțare se va reflecta în facturi în această perioadă de 15 ani.

Preț maximal de 91 euro/MWh pentru fotovoltaice și 93 de euro/MWh pentru eoliene

Vor urma niște licitații, cu oferte separate pe eolian și fotovoltaic, pentru capacități de 5.000 MW (cât 7 reactoare nucleare), în cadrul cărora beneficiarii vor propune pe lângă proiect și un preț de exercitare.

Ministrul energiei Sebastian Burduja a anunțat luni că prețurile maximale de pornire vor fi 91 de euro/MWh pentru fotovoltaice și 93 de euro/MWh pentru eoliene. Acestea sunt chiar mai mari decât cele estimate în septembrie 2023, când erau considerate deja prea ridicate.

În septembrie 2023, HotNews.ro arăta că stretegii din spatele implementării mecanismului se gândesc la un preț maximal de pornire de 88 euro/MWh pentru fotovoltaice și 92 euro/MWh pentru eoliene, mult mai mari decât în Marea Britanie, care are o schemă asemănătoare, cu 56 euro/MWh pentru fotovoltaice, respectiv 60 euro/MWh pentru eoliene.

Reprezentanții industriei regenerabile făceau presiuni, anul trecut, pentru prețuri maximale de exercitare și mai mari, solicitând 120 euro/MWh.

Cum ar putea fi bulversată piața. Și un antecedent

Nu este pentru prima oară când finanțarea proiectelor regenerabile au bulversat piața. Schemele de sprijin, cele prin certificate verzi, care se regăsesc în facturile la energie, au creat supracompensare şi dezechilibre în piaţă.

Inițial, prin Legea 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din resurse regenerabile, a fost creată o schemă de sprijin mult prea generoasă pentru energia regenerabilă, prin certificate verzi. A urmat un boom investițional, oprit brusc în 2013, când a venit fostul ministru al energiei Constantin Niță, care a declarat război regenerabilelor, cu o reducere masivă a schemei de sprijin, schimbând regulile în timpul jocului și blocând proiectele.

Acum se dorește o nouă schemă de sprijin, prin finanțarea contractului pentru diferență, chiar dacă de doi ani se observă o creștere masivă a investițiilor în zona regenerabilelor, pe fondul finanțărilor UE oferite prin fondul de modernizare și PNRR. La acestea se adaugă și fenomenul instalării de panouri solare pe case, capacitatea lor depășind 1.400 MW, adică 2 reactoare nucleare.

HotNews.ro arăta în luna septembrie că dacă după licitație iese un preț prea mic față de cel maximal, atunci va exista riscul ca o mare parte din proiectele aflate în derulare, care nu intră pe contracte pentru diferență, să se oprească, deoarece ar deveni nerentabile.

Dacă, dimpotrivă iese un preț mare, atunci consumatorii vor fi afectați pentru o perioadă de 15 ani.

Practic, contractul pentru diferență este un mecanism de intervenție în piață care va influența piața masiv în toată perioada de aplicare, adică timp de 15 ani. Adică, piața ar risca să nu se formeze după principiile sănătoase ale cererii și ofertei, ci într-un mod artificial. Aceasta și în condițiile în care s-a dovedit în ultimii ani, mai ales în perioada crizei energetice, că piața românească este ușor de manipulat.

„Finanțarea ar trebui oferită la punerea în funcțiune a noi capacități”

Expertul în energie Răzvan Nicolescu, un critic al schemei de finanțare a contractelor pentru diferență, spune că avem deja un boom investițional în producția de energie. „Menirea contractelor pentru diferență este să ajute investițiile care, în acest moment, nu au nevoie de ajutor”, spune Nicolescu.

Acesta consideră că nu este un moment potrivit pentru implementarea schemei, deoarece „avem prețuri încă mari, volatilitate mare, inflație mare”.

„Nu ne trebuie un strike price care va fi referință în piață (semnal de preț) pentru 15 ani de acum înainte”, mai arată Răzvan Nicolescu.

Acesta consideră că pentru câțiva investitori fără apetit la risc, contractul pentru diferență este o mișcare deșteaptă pentru că le transformă proiectul într-o investiție în titluri de stat.

Bariera în calea energiei regenerabile sunt rețelele și stocarea, care trebuie să devină obligatorie, consideră Răzvan Nicolescu.

Acesta susține că „argumentul că așa ne-am angajat în PNRR” nu este convingător. „Situația nu mai este ca atunci când s-a discutat PNRR și când investițiile erau la un nivel dezastruos”, iar miliardele de euro ar trebui folosite pentru finanțarea instalării de noi capacități. Adică, să fie oferite finanțări la punerea în funcțiune a noi capacități, nu pentru contracte pentru diferență.

Termenii cheie ai contractelor pentru diferență

Schema contractelor pentru diferență (CfD) va implica două runde de licitații, fiecare cu oferte separate pentru tehnologiile de producere de energie eligibile – eoliană onshore și solar fotovoltaică – cu o capacitate totală de 5.000 MW, arată proiectul actual al Ministerului Energiei.

Capacitățile totale vizate sunt:

– Capacitate instalată de 1.000 MW pentru producerea de energie electrică din eolian onshore respectiv de 1.000 MW pentru producerea de energie electrică din surse solar fotovoltaice, ambele ca urmare a primei runde de licitații care va avea loc până la sfârșitul anului 2023 („licitaţie CfD 2023″);

– Capacitate instalată de 1.500 MW pentru producerea de energie electrică din eolian onshore respectiv 1.500 MW pentru producerea de energie electrică din surse solar fotovoltaice, ambele ca urmare a celei de a doua runde de licitații care va avea loc în prima jumătate a anului 2025.

• Beneficiarii vor putea să își comercializeze producția de energie conform acordurilor lor comerciale. Când prețul de referință al energiei electrice este sub prețul de exercitare, beneficiarii vor primi o plată suplimentară pentru diferență. În cazul în care prețul de referință este mai mare decât prețul de exercitare, beneficiarul plătește diferența contrapărții CfD.

• Ofertele vor trebui să indice un preț de exercitare (EUR/MWh), capacitatea de producere care urmează să fie instalată și o dată țintă de punere în funcțiune.

• Plățile CfD vor fi efectuate pentru fiecare MWh de energie electrică generată și livrată în Sistemul Electroenergetic Național, contorizată prin contorul dedicat pentru capacitatea atribuită CfD.

• Prețurile de referință vor fi media lunară ponderată a prețului pieței pentru ziua următoare (PZU). Prețul va fi ponderat pentru aceeași tehnologie de producere supusă sprijinului CfD.

• Diferențele de plată vor fi calculate în euro și convertite în lei înainte ca plata să fie efectuată în lei, utilizând media lunară a cursurilor de schimb zilnice Leu/Euro publicate de Banca Națională a României.

• Prețul de exercitare va fi indexat anual, în conformitate cu Indicele prețurilor de consum din zona euro.