De ce electricitatea în România este mai scumpă decât în vestul Europei? Explicațiile ministrului Energiei

România înregistrează în aceste zile pe piața bursieră spot prețuri la energie electrică peste media țărilor europene, spune ministrul Energiei, Sebastian Burduja. Acest lucru este cauzat de mai mulți factori interni și externi, pe care îi detaliază într-o analiză publicată miercuri pe pagina sa de Facebook.

Factorii care au influențat prețurile în ultima perioadă, în viziunea ministrului:

• producția scăzută de energie eoliană în România și țările vecine a generat diferențe de preț pe PZU (piața spot – n.r.) între țara noastră și țările din Vest;
• interconexiunea Austria-Ungaria este folosită la maximum, conform datelor de pe ENTSO-E (rețeaua europeană de transport energie – n.r.);
• la noi ajunge prea puțină energie ieftină din vest, mare parte rămânând în Ungaria;
• noi am avut revizia planificată la Nuclearelectrica, iar vecinii bulgari au avut o oprire pe nuclear ce s-a prelungit cu o lună vs cea planificată;
• în luna mai, piața maghiară de energie s-a decuplat de piața Europei de Sud-Est prin întreruperi și reduceri ale capacității nete de transfer din Ungaria;
• indisponibilitatea unei linii-cheie de transmisie de 400 kV, responsabilă pentru transportul fluxurilor de la vest la estul Ungariei, precum și de la vest la sud al Europei, a cauzat congestionarea rețelei în țările din sud-estul Europei;
• în această perioadă, avem temperaturi foarte ridicate în regiune față de temperaturile normale ale perioadei. Spre exemplu, în această săptămână suntem zilnic cu 7 grade Celsius peste media multi-anuală vs media multi-anuală pentru această perioadă;
• fiind foarte cald, nu avem producție din vânt, consumul de energie este crescut, astfel înregistrăm pe PZU prețuri mari în orele în care nu este producție din solar (în special în vârful de seară). Prețurile din vârful de seară cresc media prețului zilnic;
• debitul Dunării este sub media multi-anuală la intrarea în țară și este prevăzut să scadă cu aproximativ 15% în următoarea săptămână;
• în general, producția hidro este mult sub cea de anul trecut, pentru că avem o vară secetoasă;
• gradul de umplere în lacurile hidroenergetice este peste 80%, astfel suntem pregătiți să facem față oricăror situații care pot apărea în lunile următoare;
• se adaugă la toate acestea: retragerea din exploatare accidentală a U10 CNE Kozlodui – 1.000 MW, oprirea a două unități nuclearoelectrice din Slovacia, fiecare de 500 MW, în total 1.000 MW, ⁠importul permanent al Ucrainei din Europa, pentru toate intervalele orare, medie de aproximativ 1.500 MW, iar la vârful de seară de aproximativ 1.700 MW, și oprirea planificată a unității 1 de la Cernavodă – 700 MW, care a fost repusă în funcțiune pe data de 29 iunie.

„Aceste evenimente ne dovedesc încă o dată importanța cuplării României la piața europeană, cât și nevoia de investiții accelerate în producerea de energie regenerabilă și în bandă în țara noastră, în stocare și în creșterea capacității de interconexiune dintre România și țările vecine”, a adăugat ministrul.

El susține că important de precizat că aceste prețuri sunt pe piețele spot și nu au impact negativ în facturi, care sunt plafonate până la 31 martie 2025.

„La fel de important, ca să înțelegem cum funcționează piețele pe termen scurt, este să ne amintim și ce s-a întâmplat pe 29 aprilie, de exemplu, când România a avut cel mai mic preț al energiei electrice din regiune și al treilea cel mai mic din Uniunea Europeană. Sau pe 20 martie, când prețul în țara noastră a fost și cu 40% mai mic față de prețurile din Polonia, Germania. Acestea sunt doar două exemple”.

El a arătat că, potrivit ultimelor date Eurostat, prețul plătit de populație în România este al cincilea cel mai mic din UE.

„Iar din analizele noastre, pe baza informațiilor primite de la principalii furnizori, prețurile facturate în ultimele luni sunt și cu 15% mai mici față de plafonul maxim”, a completat el.

Potrivit acestuia, în ultimele 12 luni România a atras investiții de 13,6 miliarde de euro din fonduri europene nerambursabile, la care se adaugă contribuția beneficiarilor estimată la o valoare similară.

• „Bani pentru Transelectrica, pentru distribuitori, pentru creșterea producției regenerabile, pentru stocare, pentru noi grupuri pe gaz, pentru programul nuclear. Investim și dezvoltăm fiecare componentă de pe lanțul energetic.
• Din păcate, în energie investițiile durează, nu se fac de pe o zi pe alta. Construirea de reactoare nucleare și SMR-uri necesită ani de zile, la fel și centralele cu acumulare prin pompaj, centralele pe gaz eficiente, sau retehnologizarea hidrocentralelor mari. Dar toate aceste proiecte, alături de investiții în distribuție, transport și energie verde sunt puse acum în linie dreaptă și nu ne vom lăsa până nu le vom duce la final”, a arătat Burduja.

În final, el a anunțat că astăzi va avea loc o nouă întâlnire la minister cu ANRE, Transelectrica, Opcom și asociațiile producătorilor, distribuitorilor și furnizorilor din energie, pentru a pune pe masă soluții și măsuri pentru a păstra o piață stabilă și echilibrată.