De ce Europa nu are nevoie de un război anunțat

Capii lumii libere se bat în vorbe cu autoritarul cârmaci al celei mai întinse țări de pe glob, furnizoare a unei mari părți din sângele economiei europene. GAZUL rusesc.

Despre războaiele unei alte resurse vitale, petrolul, s-au scris multe cărți. Cartea gazului nu a fost încă scrisă, dar o conflagrație provocată în jurul acestei resurse pare să bată la ușă.

Principalii actori ai “unui eveniment anunțat” sunt SUA și Rusia. Ambele națiuni, mai precis cei care decid soarta acestor țări, au decis să demonstreze tărie și fermitate în raport cu oponentul, ca să nu-i spunem pe nume, “eternul dușman”. Li s-au alăturat UE sau China, fiecare de partea intereselor sale.

În dosul vorbelor diplomatice, drapate într-o corectitudine politică plina de ipocrizie, se ascund rivalități mai vechi. De la încheierea Războiului Rece n-au trecut decât 31 de ani.

De la ultima retragere din Afghanistanul bombardat de ambele părți, doar un an. De la ultimul conflict ruso- ucrainean, în care SUA și Vestul s-au implicat masiv, abia au trecut șapte ani.

Acum, conflictul a reizbucnit, fară să-i pese că populația globului, mai ales cea europeană, încă nu a ieșit de sub amenințarea Covidului, nici a inflației galopante, nici a crizei energetice. Mai ales a crizei energetice, care a dat toate calculele unor economii previzibile și controlate, peste cap. Ne-a dat și buzunarele, goale, la spălat.

În timp ce decidenții politici de vârf își rotesc săbiile în declarații ultra-intransigente sau și le freacă în teacă, invocând exerciții strategice, lumea din preajma noastră stă pe un butoi cu pulbere.

E butoiul cu pulbere căruia îi lipsește scânteia, ca să detoneze urât. Foarte urât, mai ales pentru Europa și România, ca parte din ea. Extrem de urât pentru cetățeni și firmele oricum sărăcite de pandemie și crizele din economie care vor urma.

În pragul unor exerciții militare de anvergură inclusiv nucleară, anunțate de Rusia, presa germană stă relativ calmă, valorificând doar informările agențiilor de știri și evenimentele dramatice legate de subiect. Economic vorbind, exista însă serioase îngrijorări.

Dacă Rusia invadează Ucraina, prețurile la gaz și petrol ar putea crește vertiginos, spune Institutul Ifo, din Germania, care cercetează și monitorizează fenomenele economice. ifo Institut Dar șocul este probabil să fie temporar, se menționează în noul raport.

Președintele Ifo, Clemens Fuest, se așteaptă la un șoc al prețului petrolului și gazului în cazul unei invazii ruse a Ucrainei. Șeful institutului din München a spus: Chiar dacă aprovizionarea cu gaze nu ar fi restricționată, ar exista un șoc de preț, cel puțin temporar.

„Aceasta ar afecta în mod egal gospodăriile private și industria din Germania”.

Până acum, Institutul Ifo se așteaptă la o rată a inflației de patru procente în anul curent – ar fi cea mai mare din 1993 și din nou semnificativ mai mare decât cea din 2021, de 3,1 %. „Dacă izbucnește un război, ar putea fi și mai mare”, a spus Fuest.

În același timp, economistul s-a referit la dependența reciprocă. Europa de Vest are nevoie de petrol și gaze rusești. Dar Rusia depinde și de banii care sunt plătiți pentru ele.

O oprire a livrărilor este puțin probabilă, deoarece Rusia dorește să continue să vândă gaz în Europa, în viitor. Altfel, UE ar obține gaz din altă parte, de exemplu gaz lichefiat adus cu nave.

Extinderea infrastructurii în Germania pentru aceasta formă de livrare ar avea, cu siguranță, sens. Pe termen scurt, însă, ar putea apărea blocaje de aprovizionare.

Potrivit Ifo, economia rusă nu este atât de importantă în sine, în afară de piața de energie. În plus, relațiile economice sunt deja restrânse, din cauza sancțiunilor existente.

„Sancțiunile impuse din cauza ocupației Crimeei reduc producția economică germană cu aproximativ cinci miliarde de euro pe an”, a declarat Lisandra Flach, care conduce Centrul pentru Comerț Exterior, din cadrul Institutului Ifo. Adică 0,16% din produsul intern brut german. „Daunele pentru Rusia sunt mai mari: se ridică la 1,2% din producția economică a Rusiei”, a spus Flach.

Dacă ar fi impuse noi sancțiuni, acestea ar putea pune o presiune suplimentară asupra economiei germane, dar și mai mult asupra economiei ruse.

În plus față de aspectul economic și financiar, există din nou pericolul unui val de refugiați în Uniunea Europeană. „Se estimează că ar putea veni între 20.000 și peste un milion de refugiați”, a spus vicepreședintele Comisiei UE, Margaritis Schinas, publicației Die Welt.

Schinas a subliniat că refugiații, la fel ca înainte în Belarus, ar putea fi instrumentalizați împotriva UE și folosiți în mod deliberat, ca instrument de presiune.

Prin urmare, situația din 2015 s-ar putea repeta. Europa perdantă, cetățenii săi în parte revoltați, mulți dintre ei sărăciți. Din încordarea de mușchi, care să sperăm că va ramane doar la acest nivel, ar putea rămâne doar vorbe și acorduri nerespectate, ca și până acum.

La rece gândind, ar fi cea mai fericită variantă la care ne putem aștepta.