De ce internetul este închis de câteva zile în Iran, deși autoritățile au declarat victoria asupra protestatarilor

Iranul are 62 de milioane de utilizatori de internet și peste 40 de milioane de useri de Facebook, țara fiind în top 20 al lumii. În aceste condiții, faptul că țara este de mai bine de patru zile fără internet reprezintă o catastrofă pentru locuitori. Regimul Rouhani a declarat victoria asupra protestatarilor care au blocat peste 100 de orașe, iar statul a omorât cel puțin 100 de persoane în acțiunea de înăbușire a revoltelor. Statul nu a dat însă drumul la internet, iar asta spune multe despre regimul represiv de la Teheran și despre cât de departe este dispus să meargă.

Închiderea de acum este cea mai complexă din istoria țării și depășește cu mult ce s-a întâmplat în 2009 când autoritățile au luat măsuri dure, tot pentru a pune capăt revoltelor. Dar, față de 2009, lucrurile s-au schimbat enorm și internetul este mult mai important decât acum un deceniu. Cifrele spun totul: în 2009 erau 32 de milioane de useri, acum sunt 62 de milioane și cam toate aspectele vieții sunt legate de internet.

Sunt semnale clare că economia are de suferit, mai ales că nici plățile electronice nu funcționează și a fost grav afectată și bursa.

Autoritățile și-au justificat acțiunile dure pe toate planurile prin obișnuitele discursuri care spuneau că ”americanii” și ”sioniștii” intervin în treburile interne ale țării pentru a semăna discordia. Faptul că țara este de mai bine de patru zile fără internet arată că, pur și simplu, autoritățile nu au nicio limită în dorința de a stopa aproape total comunicarea între cei care ar putea organiza proteste, dar și comunicarea cu străinătatea.

În plus, cum au subliniat câteva organizații internaționale, blocada internetului permite autorităților să acționeze arbitrar pentru a aresta disidenți și dă frâu liber abuzurilor care vor fi mult mai greu de dovedit apoi, dat fiind că nu pot fi documentate. În Iran este ceva normal ca oamenii să fie ridicați de pe stradă sau de acasă și apoi să fie întemnițați, fără ca familia să mai știe ceva despre ei luni bune.

Vineri, 15 noiembrie, au izbucnit revolte violente în peste 100 de orașe, după anunțul că prețul benzinei, care crescuse mult sub efectul dur al sancțiunilor comerciale impuse țării, avea să mai urce cu 50%. Dincolo de rația lunară alocată, benzina se va scumpi de patru ori.

Și liderul suprem religios, ayatollah-ul Ali Khamenei, susține aceste scumpiri, lucru care face imposibilă încercarea de contestare a acestor măsuri în Parlament. Khamenei i-a catalogat pe protestatari ca fiind ”golani” și a pus protestele pe seama ”monarhiștilor” și a ”grupurilor de opoziție” care ar vrea să destabilizeze țara.

Încă de vineri autoritățile au declanșat o acțiune de o complexitate fără precedent pentru oprirea funcționării internetului pe plan intern, iar pentru a face asta au folosit toate mecanismele care le-au stat la îndemână, depășind în virulență acțiuni din țări precum China, Rusia, Venezuela sau Congo.

Se pare că pentru blocarea aproape completă a accesului la internet a fost nevoie de 24 e ore, fiindcă internetul din Iran, față de cel din alte dictaturi, este mult mai divers și mai democratic. Guvernul nu a cumpărat întregul sistem de-a gata, ci el a fost construit puțin câte puțin de către contractanți privați. Ceea ce a însemnat că închiderea lui a necesitat ”apăsarea” mai multor ”butoane” sau trimiterea de dispoziții mai multor entități.

Analiști internaționali au avertizat că este foarte posibil ca revoltele să continue dacă autoritățile nu iau și măsuri care să stopeze prăbușirea puterii de cumpărare a populației.

Surse: CNN, AFP, New York Times, WIRED