De ce l-a declarat ANI în conflict de interese pe Dominic Fritz. Cum au motivat două instanțe decizia în defavoarea primarului Timișoarei

Primarul Timișoarei își pierde mandatul în 30 de zile, după decizia de astăzi a Curții Constituționale, care a declarat constituțional un amendament depus în acest sens de PSD, la Legea integrității. Fritz s-a judecat cu Agenția Națională de Integritate, care l-a declarat în conflict de interese, iar Curtea de Apel Timișoara și Înalta Curte au dat dreptate instituției.

• Dominic Fritz este primar al Timișoarei din septembrie 2020, la al doilea mandat. Este și președinte al USR, fiind unul dintre cei mai puternici susținători ai premierului Bolojan.
• Amendamentul PSD declarat constituțional, cu majoritatea voturilor celor 9 judecători CCR: „În cazul persoanelor față de care, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, s-a constatat în mod definitiv starea de incompatibilitate sau de conflict de interese și pentru care nu s-a împlinit termenul de 3 ani aferent interdicției prevăzute de lege, calculate de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare respective a hotărârii judecătorești, le încetează de drept funcția, demnitate publică ori mandatul, la 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi”.

De ce l-a declarat ANI în conflict de interese pe primarul Fritz

În iulie 2024, Agenția Națională de Integritate l-a declarat pe Dominic Fritz în conflict de interese administrativ.

Inspectorii de integritate au acuzat că în anul 2020, după ce a fost ales primar al Timișoarei, Dominic Fritz a aprobat un referat de modificare a unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ), pe care l-a înaintat Consiliului Local pentrue aprobare. Documentația tehnică pentru beneficiarul acestui PUZ a fost făcută de către firma unui consilier local USR, care l-a împrumutat pe candidatul Dominic Fritz cu 25.000 de lei în acea campanie electorală.

Fritz a pierdut procesul cu ANI în două instanțe. Cum au motivat magistrații

Dominic Fritz a atacat în instață decizia ANI. În 10 februarie, Curtea de Apel Timișoara i-a respins cererea de a anula raportul Agenției Naționale de Integritate. 

În decizia Curții de Apel Timișoara, magistrații au scris, invocând Codul Administrativ, că un primar în stare de incompatibilitate sau conflict de interese își pierde mandatul: „Mandatul încetează de drept”.

„Pentru aleşii locali (primar, preşedinte al consiliului judeţean, consilier local sau judeţean) în privinţa cărora, printr-un raport de evaluare definitiv, s-a constatat a fi în stare de incompatibilitate sau conflict de interese, legiuitorul a prevăzut că mandatul lor încetează de drept, conform art. 160, 193 şi 204 din Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, norme preluate din Legea nr. 215/2001, situaţie juridică ce este constatată prin ordin al prefectului”, se arată în motivarea Curții de Apel Timișoara.

Curtea a invocat „gravitatea atingerii aduse interesului public prin actele de corupție și cele conflictele de interese chiar și din cele mai puțin semnificative” ale aleșilor într-un context național de risc ridicat de corupție.”

Și, din acest motiv, a apreciat că interdicția de a ocupa funcții publice alese pentru o durată prestabilită de 3 ani, prevăzută de legislația națională, nu este  disproporționată.

În 18 iunie, ICCJ a menținut definitiv decizia Curții de Apel Timișoara.

Înalta Curte spunea, într-un comunicat de presă, că Dominic Fritz „a participat la emiterea unui act administrativ prin care, folosindu-și autoritatea funcției, a procurat beneficii propriului creditor de la care primise un împrumut pentru finanțarea campaniei electorale pentru alegerile locale de la Primăria Municipiului Timișoara”.

„Situația de fapt în care s-a aflat domnul Fritz corespunde elementelor pe care legislația și jurisprudența le identifică drept relevante în materia conflictului de interese: existența unei relații financiare directe, participarea la emiterea actului și posibilitatea ca interesul personal să afecteze imparțialitatea exercitării funcției publice”, afirma instanța supremă.

Instanța spune că „dispozițiile legale instituie obligația de abținere atunci când alesul local se află într-o situație de conflict de interese”.

„Această obligație există tocmai pentru a proteja încrederea publică în corectitudinea procesului decizional și pentru a împiedica transformarea autorității publice într-un instrument de favorizare a unor interese private. Același standard trebuie aplicat tuturor, indiferent de funcția ocupată sau de apartenența politică”, mai nota Înalta Curte.

Cum s-a apărat Fritz

În acțiunea depusă în instanță împotriva ANI, primarul Dominic Fritz a explicat că în 2020, după preluarea mandatului de primar, „a preluat din mers şi procedurile administrative demarate de predecesorul acestuia, Nicolae Robu, în vederea emiterii/adoptării anumitor acte administrative considerate oportune pentru comunitatea locală”. Printre acestea se afla și un proiect PUZ inițiat de o societate în cadrul căreia lucra un arhitect care îl împrumutase pe Fritz în campania electorală. Banii au fost restituiți ulterior de Autoritatea Electorală Permanentă, a explicat primarul în instanță.

Fritz s-a apărat spunându-le judecătorilor că fostul primar aprobase deja proiectul în cauză, iar după preluarea mandatului i s-a recomandat de către funcţionarii publici din primărie să confirme și să resemneze aprobarea dată de către fostul primar pentru a nu exista suspiciuni de legalitate asupra acestuia, având în vedere că lui Nicolae Robu îi încetase între timp mandatul.  

Luni, după ce CCR a declarat constituțional amendamentul PSD, Dominic Fritz a confirmat că dacă legea integrității va intra în vigoare în actuala formă, atunci va rămâne fără mandat în 30 de zile. El a catalogat introducerea amendamentului drept „o sancțiune retroactivă pentru lucruri care s-au întâmplat înainte să intre în vigoare legea”.