De ce nu e bine să oprim de tot căldura când plecăm de acasă în vacanța de iarnă

​Pe timpul iernii, oprirea completă a încălzirii este aparent soluția normală când plecăm mai multe zile de acasă sau în cazul unei case de vacanță, pentru a reduce factura la energie. Dar acest lucru poate cauza o serie de probleme nedorite, temperaturile scăzute pot îngheța și sparge conductele de apă, pot cauza și spargerea boilerelor sau a centralelor și chiar inundații.

Există unele variații în ceea ce privește temperatura recomandată atunci suntem plecați, dar, în general, nu putem greși prea mult dacă setăm termostatul să pornească încălzirea atunci când temperatura scade sub 16 grade Celsius, au arătat, pentru HotNews.ro, reprezentanții companiei energetice E.ON România.

Iar, dacă suntem plecați pentru un timp mai îndelungat, ar trebui să setăm termostatul la 8 grade, spun, la rândul lor, cei de la Engie România.

În cazul centralelor termice există, la cele mai multe, o funcție de protecție la îngheț (antifreeze), care este recomandat să fie activată.

Aceasta pornește încălzirea atunci când detectează că apa din sistem a scăzut sub o anumită temperatură, de obicei aproximativ cinci grade și o încălzește până la circa zece grade, după care se oprește.

Ce riscuri există dacă oprim complet căldura într-o locuință

George C. s-a născut la Șirnea, un sat de munte din județul Brașov, și a moștenit de la părinți casa în care a copilărit. Nu mai locuiește nimeni acolo în mod permanent, el s-a mutat în oraș, dar merge în weekenduri cu familia și prietenii pentru liniște și aer curat.

„Într-o iarnă drumul a fost impracticabil și nu am ajuns deloc, iar primăvara am găsit țevile de apă înghețate și sparte. În altă iarnă, după ce am montat geamuri termopan, am descoperit igrasie și mucegai. A trebuit să înlocuim toată mobila”, povestește el.

Oprirea completă a încălzirii într-o clădire în timpul iernii poate prezenta diverse riscuri și consecințe negative pentru structura acesteia și pentru bunurile din interior.

Menționăm câteva dintre acestea:

• creșterea consumului energetic la repornirea încălzirii – atunci când se reia încălzirea într-o clădire rece, sistemul de încălzire trebuie să depună efort suplimentar pentru a readuce temperatura la un nivel confortabil. Acest lucru poate duce la o creștere semnificativă a consumului de energie.

• probleme cu izolația termică: o clădire răcită în mod constant poate avea probleme cu izolația termică, ceea ce înseamnă că va fi mai dificilă menținerea unei temperaturi confortabile în interior atunci când încălzirea este repornită.

• înghețarea apei din instalații sau alte circuite – atunci când temperatura scade sub zero grade Celsius, apa din țevi se poate transforma în gheață, provocând fisuri și fisuri în țevi. Acest lucru poate duce la scurgeri de apă atunci când încălzirea este repornită.

• apariția mucegaiului și a ciupercilor – absența încălzirii și ventilației corespunzătoare poate crea un mediu propice pentru dezvoltarea mucegaiului și a ciupercilor. Aceste organisme pot afecta calitatea aerului interior și pot deteriora suprafețele din clădire.

• deteriorarea materialelor de construcție și, implicit, a imobilului – variațiile extreme de temperatură pot afecta materialele de construcție, provocând dilatarea și contractarea acestora. Acest fenomen poate duce la crăparea sau degradarea structurii clădirii.

Sursa foto: Dreamstime