VIDEO De ce nu mai candidează Călin Georgescu? Expert în Drept constituţional, la HotSpot: „A încălcat legile electorale, prin urmare a încălcat Constituția”

Profesorul Bogdan Dima, expert în Drept constituţional, a explicat, pentru publicul HotNews, cum a ajuns CCR la decizia în urma căreia Călin Georgescu nu mai poate candida la alegerile prezidenţiale.

• Bogdan Dima este conferenţiar la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, predă un master de drept constituţional şi este profesor de drept administrativ. Are un doctorat în drept constituţional şi o diplomă de masterat la Universitatea Sorbona. Este unul dintre coordonatorii, alături de Vlad Perju, al volumului „Justiţia constituţională în România”, publicat la editura Humanitas. Volumul vorbeşte despre evoluţia justiţiei constituţionale în din România în primii 30 de ani de democraţie. Bogdan Dima a lucrat în departamentul de reformă instituţională şi constituţională din Administraţia Prezidenţială şi a fost consultant politic.

HotNews va transmite LIVETEXT declarațiile lui Bogdan Dima:

V-a surprins hotărârea CCR?

• Nu m-a surprins. E cumva, într-o formă mai metaforică așa, sfârșitul juridic al unei drame cu tendințe tragice electorale. Acum rămâne de văzut, nu avem un text al hotărârii, ce argumente a adus CCR pentru a respinge contestația formulată. Raportându-ne la istoricul hotărârilor, ea vine în mod logic.

Care e, din punctul dumneavoastră de vedere, cea mai importantă informație din 6 decembrie până azi cu privire la candidatura lui Călin Georgescu?

• Cred că cea mai importanță informație, dintr-o perspectivă pur juridică, elementul cel mai important care a condus la respingerea candidaturii domnului Georgescu, sunt două hotărâri: Hotărârea 2/2024 în cazul Dianei Șoșoacă, dar mai importantă decât aceasta este Hotărârea 32/2024, privind anularea alegerilor. Când le pui împreună, se construiește un argument juridic care, dacă îl eliberăm de tensiunile partizane și politice, te conduc la o consecință logică. Aceea că neregularitățile care au stat la baza anulării alegerilor și care au fost, în opinia CCR, semnificative, și ca atare au alterat sau viciat în mod fundamental rezultatul alegerilor, acele neregularități au venit din încălcarea legislației. Ca atare, procesul electoral a fost anulat.
• Cu alte cuvinte, BEC a zis: CCR mi-a creat această obligație, atunci eu o aplic la candidatura lui Călin Georgescu.
• Ce a făcut BEC a fost să spună în felul următor: neregularitățile care au dus la anularea alegerilor sunt constituite din încălcări ale legii.

Nu există o dovadă – cuvântul a fost epuizat prin folosirea lui constantă -, pe care judecătorii BEC au avut-o astfel încât să spună – da, Călin Georgescu, el este cel pe care putem să-l individualizăm. Este pur și simplu un silogism, nu?

• Nu știu dacă este un silogism, dar este… Am, pe de-o parte, acele rapoarte ale SRI care vorbeau despre fapte. Dar ele sunt rezultatul unor acte de desecretizare. CCR a preluat aceste fapte și a considerat că s-au încălcat legile electorale. Ca atare, într-un mod semnificativ, a fost afectat rezultatul alegerilor. Ca atare, BEC vine după toate aceste elemente. Dovezile erau cele pe care s-a fundamentat hotărârea de anulare a alegerilor, pe care acum a particularizat-o la cazul lui Călin Georgescu.

Are sens ca lumea să ceară o dovadă a unei instanțe juridice, practic? Domne, cine a decis, de fapt?

• Da, asta este o altă mare discuție, care, vă spun sincer, din perspectiva unui jurist, vine dintr-o confuzie completă și totală între ce face justiția constituțională și ce face justiția instanțelor judecătorești. Acum, mai adăugăm și confuzia cu privire la ce este BEC, care este natura lui juridică și ce face Biroul Electoral Central.
• CCR nu este instanță de judecată – cum o știm noi de la televzior, cu magistrați de scaun, cu reclamantul și pârâtul ș.a. CCR realizează o competență abstractă. Adică judecă procese, în sensul de proceduri. Dacă au fost respectate procedurile. Atenție, când vorbim de anularea așlegerilor, nu intră pe judecata persoanei. Pentru că competența Curții este aceea de a veghea la respectarea procesului de alegere a președintelui României. Nu veghează la X sau Y. Când se soluționează de către CCR o constestație la decizia BEC, atunci avem de-a face cu ceea ce se numește contencios electoral în materia alegerilor prezidențale. Acolo, Curtea verifică într-adevăr condițiile de eligibilitate, adică condițiile care îți permit să fii candidat, prin raportare la decizia BEC și prin raportare la propria ei jurisprudență. Și acolo face o analiză cu privire la candidatul respectiv.

Mai am o întrebare foarte bună pe care ne-a adresat-o Tudor N. pe Youtube, care spune așa: Dacă s-a constatat o încălcare a Constituției, deci o încălcare a legii, n-ar trebui urmată și de o pedeapsă? E o încălcare gravă.

• Este logică întrebarea. Ea necesită un răspuns juridic. Aceste întrebări au fost puse în mod logic, dar în același timp obsesiv, de-a lungul acestei perioade, pentru că n-a fost explicată cum trebuie de către instituții, dar și pentru că nu există această formă de a înțelege distincția dintre aceste două tipuri de justiție. Am sfârșit din cauza unor interese politice sau unele personale, partizane, să cerem Curții Constituționale să fie ca o instanță de judecată, din asta normală, de scaun. Și instanțelor de judecată normale să fie Curte Constituțională. Aici este marea confuzie. Justiția constituțională este una abstractă. Nu utilizează aceeași procedură cu procedura instanțelor judecătorești. Justiția constituțională are un rol preponderent preventiv. Pe când justiția de scaun are un rol preponderent sancționator.
• CCR are alt rol. Asta a fost, dacă vreți, marea „șmecherie” prin care s-a creat dubiu cu privire la ce s-a întâmplat în această țară din punct de vedere instituțional.
• Cu privire la hotărârea de anulare a alegerilor, să știți că eu, personal, nu am dubii acolo. Când a apărut decizia, în secunda următoare, toți cei care erau supărați de consecințele politice ale hotărârii, nu de conținutul hotărârii, au început să croșeteze argumente pentru discreditarea hotărârii. Și cel mai la îndemână este următorul: „Domne, au fost probe? Care sunt probele? Am avut avocați acolo? Au fost contestate probele?” Păi ai transformat practic, din discurs, Curtea Constituțională într-o instanță de judecată.
• CCR nu sancționează. Curtea Constituțională previne, dacă vreți, încălcarea Constituției. Sau previne să ajungă președinte o persoană care a rezultat dintr-un proces electoral viciat. Probele, procedurile penale, civile, se realizează de către cei care au această competență. Pe procedură administrativă ai ANAF, AEP ș.a. Pe chestiuni de natură penală ai parchetele și apoi instanțele penale ș.a.

V-aș întreba, pentru că ați făcut referire la prima decizie a CCR din decembrie, cu privire la invalidarea candidaturii Dianei Șoșoacă, se pare că-și va depune din nou candidatura. Astfel, pe baza deciziilor precedente, putem presupune că nu va avea succes nici de data asta?

• Nu vreau să-mi fac o opinie. Personal, am o problemă din perspectiva analizei juridice cu privire la acea hotărâre 2/2024 în cazul Dianei Șoșoacă. Pentru că… și aici va fi foarte greu de explicat. Eu cred că s-a exagerat atunci când s-au introdus acele două noi condiții suplimentare, s-au introdus în acel context. Dacă vă aduceți aminte, foarte multă lume a criticat acestă chestiune, inclusiv eu.

Să numim cele două chestiuni.

• Respectarea Constituției și protejarea Constituției.
• Practic, s-au creat premisele analizei conduitei unei persoane, raportat la niște reguli din astea constituționale. Care vizează de fapt principii și valori. E un grad de subiectivism introdus by default tocmai pentru că acestea sunt criteriile destul de generale. Concretizarea, aplicarea dacă vreți, la situația de fapt a acestor principii, raportat la conduită, generează un grad destul de mare de discreționaritate, ca să folosesc termeni juridici. Așadar, e destul de ușor să abuzezi de chestiunea asta.
• A intervenit anularea alegerilor. Și acum, într-un alt context, s-a făcut această îmbinare între cele două hotărâri. Faptul că mie nu-mi place, că nu sunt de acord cu hotărârea 2/2024 în cazul doamnei Șoșoacă, nu înseamnă că odată luată, cu majoritate, și publicată în Monitorul Oficial, ea nu produce efecte juridice. Aici e marea greutate a unui om care gândește juridic. Nu-mi plac anumite decizii, dar sunt obligat să le respect. Dacă eu nu le respect, atunci nu le respectă nici altcineva.
• Atunci care mai este garanția protecției noastre statale? Pentru că dacă vin cu un discurs din ăsta în care spun „instituțiile nu există, sunt împotriva voastră, doar poporul decide, dar cum? – prin mine”, în acel moment am cel mai mare grad de discreționaritate.

Ne putem întreba dacă există un semn de întrebare în cazul domnului Crin Antonescu, care s-a gândit, la un moment dat, poate nu foarte serios, dar a exprimat public, că ia în calcul revenirea României la monarhie.

• Vedeți ce ușor se instrumentalizează o decizie proastă? Pentru că, în momentul în care nu ai criterii foarte clare în lege, orice fel de interpretare este permisă și ca atare, în momentul în care intervine imediat în mintea noastră interesul politic personal electoral, imediat vom încerca să instrumentalizăm dreptul, ca să zic așa.
• Dacă nu știi și nu ești pregătit și nu ești preventiv, și nu înțelegi toate consecințele deciziei tale ca instituție, te poți trezi în contexte diferite că societatea ripostează. Și că acel argument pe care tu l-ai folosit într-un context o să vină împotriva ta în alt context. Din punctul meu de vedere, dacă s-a stabilit această analiză a condiției generale, constituționale, de eligibilitate – trebuie să fie aplicate tuturor. Trebuie să respecți legile și când nu-ți plac.

Dumneavoastră credeți că este și finalul acestor dispute juridico-politce? Și dacă da, care este lecția, totuși?

• Cred că, cel puțin dintr-o perspectivă juridică, lucrurile s-au mai aranjat. Să vedem și hotărârea CCR, poate mai clarifică puțin și cu privire la consecințele în viitor a jurisprudenței trecute. Îmi doresc să nu mai trecem prin acest calvar, căci nu cred că vom mai rezista.
• Din perspectiva a ceea ce avem de făcut, încă suntem în proces.

Călin Georgescu mai poate candidat peste 5 ani sau 10 ani?

• Eu aș zice să nu interpretăm atât de rigid ceea ce a stabilit CCR în cazul Șoșoacă, pentru că aceste argumente au un foarte puternic caracter speculativ. E un soi de întrebare venită dintr-o frică. Să ne așteptăm la asta?! Eu zic că timpul trece, conduitele se schimbă. Condițiile de evaluare a candidaturilor în sine au sens. Pentru că există o obligație generală pentru oricine să respecte Constituția. Ele există, au un caracter general abstract: trebuie să respectăm Constituția și legile.
• Eu cred că dacă îți schimbi conduita și respecți și legile, n-ar mai avea cum să ți se aplice aceste condiții. Pentru că pot să fac această evidentă dovadă a respectării legii.
• Repet, e dureros că s-a întâmplat acea argumentare din cazul Șoșoacă și sper să nu mai avem astfel de fenomene. Pentru că ele au un grad mare de discreționaritate, tocmai de aceea lasă loc interesului politic și reacției politice violente. Pentru că-ți dă senzația de nedreptate.

După tot acest timp, a dezvoltat statul român anticorpi astfel încât să nu mai existe la alegeri astfel de candidați?

• E prea devreme de spus. Plus că noi nu operăm aici în singularitatea noastră, în spațiul carpato-danubiano-pontic, numai noi cu noi și nimeni altcineva (…). Au loc la ora actuală semnele unei schimbări majore de tip paradigm shift (trad. schimbare de paradigmă). Adică se schimbă în mod fundamental, din anumite motive, această logică a regimului politic al democrației liberale însăși. Este o schimbare care ne va afecta și pe noi.
• La noi se întâmplă niște consecințe pentru că deja schimbarea a început în altă parte. Și din punctul meu de vedere, este prea devreme să spunem care vor fi toate consecințele. Pentru că ne aflăm într-un paradigm shift din ăsta care este foarte dureros. În sensul în care nu poți să-i anticipezi finalitatea. El este determinat foarte mult de concurența acerbă pentru supremație în cunoaștere.
• Tot ce înseamnă AI este transformator. Schimbă radical modul în care ne raportăm la economie, la administrație, la obiceiuri de consum, inclusiv la modul în care se formează opinia publică.
• Ne aflăm într-un proces transformator pe repede înainte, nu știm finalitatea, și părerea mea este că aceste modificări fundamentale vor afecta substanța a ceea ce știam noi că este democrația liberală. De fapt, democrația liberală se schimbă. Iar forma asta de populism, narativul ăsta suveranist, populist, este de fapt un fel de ease-in al acestor schimbări.

Candidatura lui Georgescu, respinsă

Călin Georgescu nu va putea candida la alegerile prezidențiale, au decis marți seară judecătorii Curții Constituționale, care au respins – în unanimitate – toate contestațiile împotriva deciziei Biroului Electoral Central prin care i-a fost respinsă candidatura la alegerile prezidențiale. Decizia celor 9 magistrați constituționali este definitivă și executorie, iar Georgescu a pierdut orice șansă de a mai candida la alegerile din luna mai.

Profesorul Bogdan Dima explică, pentru publicul HotNews.ro, cum s-a ajuns la decizia care nu-i permite lui Călin Georgescu să-şi mai vadă numele pe buletinul de vot la alegerile prezidenţiale din luna mai.

Participaţi la dezbatere! Urmăriţi LIVE dialogul pe canalul HotSpot şi transmiteţi întrebările dumneavoastră în secţiunea de comentarii. Moderatorul va selecta o parte dintre ele şi le va adresa invitatului.