De ce nu s-au ieftinit alimentele și nu vom vedea acest lucru prea curând / Unii producători au mărit prețurile, alții au scăzut gramajul

Viața tuturor a devenit mai scumpă, asta deși am văzut că Guvernul a plafonat adaosul comercial și vrea să continue cu această politică, iar în același timp a crescut taxarea aplicată acelor companii.

„Noi nu observăm scăderi de prețuri la raft. Ne tot întrebăm dacă mărfurile astea din Ucraina care intră, mă refer la cereale, produse agricole, perturbă prețurile pe piața românească. Toată lumea înțelege că au scăzut prețurile la anumite produse, dar noi nu le găsim la raft, în produsul final”, a declarat Feliciu Paraschiv, vicepreședinte al Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România (ANCMMR), în cadrul unei conferințe CLCC.

El se întreabă: De ce nu scade prețul la pâine? De ce nu scade prețul la făină?

„Din august (2023 n.r.) suntem plafonați de OUG 67 la anumite produse de bază pe care Guvernul a prelungit-o până la 31 ianuarie și luni (29 ianuarie) vor avea discuții între reprezentanții Guvernului și ai comecianților pentru că vor să o prelungească și mai mult. Totuși, rămânem consternați că produsele la raft nu scad. Ne-am fi așteptat la o scădere masivă odată cu intrarea produselor din Ucraina”, a spus el.

Care este motivul pentru care nu au scăzut prețurile

„Ne-am uitat la ce se întâmplă și am văzut că au crescut costurile vieții economice. O societate, o companie, un business are o viață. Companiile și ele consumă, produc, au cheltuieli. În costurile vieții unei companii se scumpesc de la zi la zi toate lucrurile care o țin în viață”, a afirmat Paraschiv.

El a dat un exemplu: au crescut taxele către companii. „Apar noi restricții, norme noi, lucruri noi de făcut. Toate înseamnă costuri mai mari, cheltuieli mai mari. Asta înseamnă că prețurile practicate și adaosurile trebuie să fie din ce în ce mai mari”, a spus reprezentantul micilor comercianți.

A reamintit câteva lucruri care au intrat în vigoare: „de la 1 ianuarie a crescut TVA la alimentele cu o concentrație mai mare de zahăr de la 9%, la 19%. A crescut și la alimentele BIO, montane și tradiționale de la 5% la 9%. A apărut acciza la băuturile cu o concentrație mai mare de zahăr. Au crescut accizele la tutun, taxele pe anumite microîntreprinderi. Au crescut taxele la firmele care lucrează în zona de petrol, gaze, energie. Au crescut taxele către bănci”.

„Observăm niște creșteri care, fiind puse în viața companiei, nu fac decât să le scumpească viața proprie. Asta se traduce în prețuri mai mari la raft”, a concluzionat el.

Cum reacționează piața în fața acelor taxe: shrinkflation și atenția către produse de calitate mai slabă

„Piața reacționează. Vedem fenomenul de shrinkflation. Se scade gramajul ca să nu se umble la preț. Cornul cu ciocolată de 65 de grame rămâne la același ambalaj ca mărime, dar înăuntru el are numai 55 de grame și continuă cu același preț la raft”, spune Paraschiv.

Potrivit acestuia, a apărut fenomenul prin care clienții încep să cumpere produse mai ieftine.

„Dacă până acum eram pe un trend în care oamenii voiau să cumpere mai bun și mai scump pentru copiii lor, acum observăm că încercăm să compensăm scumpirile cumpărând mai ieftin. Nu mai putem să cumpărăm mai bun pentru copiii noștri pentru că la ceea ce înseamnă BIO, montan și tradițional a crescut TVA de la 5% la 9%”, a explicat el.

Potrivit acestuia, “Guvernul a mărit de la 1 ianuarie toate lucrurile și ne cere nouă, retailerilor, să plafonăm o categorie de produse destul de mare”.

Fiecare verigă din lanț este afectată de scumpiri

Cristina Cionga, director adjunct la Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România nu crede că vom constata în curând o ieftinire a produselor la raft.

„Și noi la APPR discutam despre înăsprirea regimului fiscal: noi taxe asupra sectorului bancar, energetic, multinaționalelor care se repercutează pe lanț. E complicat cu ieftinirile la consumatorul final”, a spus ea.

Potrivit acesteia, fiecare verigă din lanț este afectată de scumpiri: taxe, regim fiscal, costuri de tranzacționare.

„În România regimul fiscal este impredictibil. Ajungem să plătim 3 angajați care să facă o raportare către Ministerul Finanțelor la nivelul fiecărei verigi de pe lanț. Nu ne putem imagina că vom putea vreodată noi, ca societae comercială, să venim cu ieftiniri către următoarea verigă”, a explicat Cionga.

Sursă foto: Dreamstime.com