De ce războiul lui Trump din Iran se transformă într-un „coșmar politic” pentru Europa

Inflația crește iarăși, creșterea economică încetinește, iar guvernele europene, aflate deja în dificultate financiară, au la dispoziție puține instrumente pentru a-și proteja alegătorii de consecințe, scrie Politico.

Liderii europeni se tem că războiul lui Donald Trump din Iran este pe cale să se transforme dintr-un șoc economic într-o criză majoră pentru centrul politic fragil al Uniunii, deja amenințat de curentele populiste.

„Costurile energiei se răsfrâng asupra alimentelor, transportului și locuințelor, lovind cel mai puternic gospodăriile cu venituri mici și medii”, a declarat pentru Politico Seamus Boland, președintele Comitetului Economic și Social European, care reunește sindicate din toată Europa și consiliază Comisia Europeană în materie de politică economică și a muncii.

„Din punct de vedere politic, acest lucru creează un spațiu pentru neîncredere – nu doar față de guvernele naționale, ci și față de capacitatea instituțiilor europene de a proteja cetățenii de șocurile externe. Există riscul accelerării sprijinului pentru abordări mai protecționiste sau orientate spre interior”, a spus acesta.

Franța, România, Bulgaria, Germania

Ochii sunt îndreptați în special spre Franța, unde extrema dreaptă ar putea ajunge la Palatul Élysée, provocând valuri de șoc în întreaga lume.

Dar pentru Politico, acesta nu este singurul semnal din Europa că centrul se prăbușește.

În Bulgaria, victoria din 20 aprilie a fostului președinte Rumen Radev, apropiat de Kremlin, a generat deja ceva îngrijorare.

Politico menționează și România, unde o criză „ar putea să-l răstoarne în curând de la putere pe premierul pro-UE Ilie Bolojan”.

Evenimente importante vor urma și în Germania, unde extrema dreaptă (AfD) mizează pe câștiguri la alegerile regionale din Saxonia-Anhalt din septembrie, după ce a reușit deja să pătrundă în anumite zone din vestul Germaniei, departe de tradiționala sa bază de putere din est.

O economie deja slăbită

Oficialii europeni au observat că șocul provocat de războiul din Iran ar putea lovi puternic economia europeană, deja slăbită.

Impasul dintre Washington și Teheran se prelungește după ce recentele discuții au fost anulate în ultimul moment, iar strâmtoarea Ormuz rămâne închisă pentru mare parte din traficul comercial maritim, menținând prețul petrolului la peste 100 de dolari pe baril.

Războiul din Iran este însă un accelerator al unei probleme prezente de ani de zile, spun specialiștii.

Fostul șef al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a avertizat în 2024 că Europa risca o „agonie lentă” dacă liderii nu întreprindeau reforme de anvergură pentru a ajunge din urmă China și SUA.

„Nu trebuie să subestimăm faptul că ne aflăm într-un moment unic, în care un președinte american, un președinte rus și un președinte chinez se opun cu vehemență europenilor”, a declarat vineri președintele francez Emmanuel Macron la Atena.

„Așadar, acesta este momentul potrivit pentru noi să ne trezim”, a adăugat el.

Risc de stagflație

Considerată inițial temporară, criza va avea de fapt efecte de durată mai lungă și se extinde în întreaga economie, a spus Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru Economie, într-un interviu pentru Politico.

„Ne confruntăm cu stagflația – încetinirea economică și creșterea inflației în același timp”, a spus el. „Este aproape sigur că va trebui să ne revizuim în jos previziunile economice )pentru întregul an) în prognoza de primăvară din a doua jumătate a lunii mai.”

Germania și Italia – care împreună reprezintă peste o treime din PIB-ul total al UE – și-au revizuit deja în jos, în ultimele zile, previziunile economice pentru întregul an.

La summitul de săptămâna trecută, liderii UE au analizat propunerile Comisiei menite să atenueze impactul crizei energetice, printre care reduceri ale taxelor pe energie electrică, programe sociale pentru gospodăriile vulnerabile, reduceri ale TVA-ului, subvenții specifice pentru tehnologii ecologice, investiții în rețelele energetice și reumplerea coordonată a stocurilor de gaze.

Dar există limite la ceea ce poate face Bruxelles – sau guvernele naționale cu resurse financiare limitate.