De ce risca Romania sa piarda 180 de milioane de euro pentru gazoductul BRUA si sa plateasca amenzi uriase catre Comisia Europeana

Liberalizarea totala a pretului de achizitie a gazelor din productia interna, incepand cu 1 aprilie, starneste dispute intre principalii actori de pe piata. Distribuitorii, care sunt si principalii furnizori, se opun din rasputeri liberalizarii, in timp ce producatorii vor sa scape de reglementari. Transportatorul national Transgaz are o pozitie neutra, in ciuda faptului ca blocarea liberalizarii, asa cum cer distribuitorii, i-ar fi defavorabila. Discutiile sunt aprinse mai ales in contextul in care Ordonanta de Urgenta care prevede liberalizarea se afla in plina dezbatere in Parlament. Dar ce ar insemna respingerea liberalizarii in Parlament? Cel mai probabil, Romania ar pierde 180 de milioane de euro pentru gazoductul BRUA, ar reintra intr-o procedura de infringement aflata in stadiu avansat, iar o investigatie a CE asupra Transgaz, Romgaz si OMV Petrom s-ar putea finaliza intr-un mod negativ pentru cele trei companii.

Vezi cum ar putea fi protejat consumatorul casnic dupa liberalizare.

Pe 29 iulie 2016, preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a transmis o scrisoare Guvernului Romaniei prin care a cerut eliminarea barierelor fizice si comerciale in exportul gazelor naturale, in schimbul finantarii de 180 de milioane de euro pentru construirea gazoductului BRUA (Bulgaria-Romania-Ungaria-Austria) pe partea romaneasca. Una dintre bariere era o prevedere din Legea 123/2012 privind piata energiei care impunea livrarea cu prioritate a gazelor din productia interna catre casnici si producatorii de energie termica. La inceputul lunii septembrie, a fost elaborat un proiect de OUG prin care a fost eliminata aceasta prevedere, precum si calendarul de liberalizare a preturilor la gazele din productia interna pentru consumatorii casnici si producatorii de energie termica. De mentionat ca pentru consumatorii industriali, liberalizarea s-a produs inca din 2015.

La doar cateva zile dupa punerea in dezbatere publica a proiectului de OUG, pe 9 septembrie, Transgaz a semnat la Budapesta contractul pentru finantarea de 179,4 de milioane de euro de la UE pentru uriasul proiect european de interconectare. Sumele urmeaza sa fie alocate in functie de cum aplica Romania Ordonanta de Urgenta. In acelasi timp, Romania a scapat si de o mare problema: procedura de infringement, aflata intr-un stadiu avansat la Curtea Europeana de Justitie, declansata tocmai din cauza restrictiilor la export. Pe piata europeana, statele membre trebuie sa permita liberul schimb, atat pe sensul de import, cat si de export. Dupa aparitia OUG, procesul a fost suspendat.

Mai mult, Comisia Europeana demarase anul trecut, in iunie, o investigatie asupra Romgaz, Transgaz si Petrom pentru posibile intelegeri in vederea blocarii exporturilor de gaze.

Insa, mai este un hop de trecut: Parlamentul. Ordonanta de Urgenta trebuie transformata in Lege, iar prin amendamente s-ar putea aduce modificari substantiale, in sensul revenirii la reglementarea gazelor din productia interna, ceea ce ar insemna intoarcerea in procedura de infringement, in stadiul in care se afla, suma de 180 de milioane de euro ar ramane blocata, iar investigatia asupra celor trei companii ar putea avea un rezultat negativ. Pentru conducta BRUA, in urma cu doua zile a fost emisa autorizatia de construire, a anuntat secretarul de stat in Ministerul Energiei Bogdan Tudorache, dar mai trebuie deblocati banii de la Comisia Europeana. De asemenea, in cazul in care s-ar relua procedura de infringement, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) ar putea stabili Romaniei o amenda care poate ajunge la zeci de mii de euro pe zi.

Distribuitorii cer majorarea tarifelor de distributie cu 74%, in timp ce public se declara ingrijorati de pretul final la consumatorul casnic

Ordonanta de Urgenta in cauza (OUG 64/2016) se afla in dezbatere la Comisia pentru Industrii din Camera Deputatilor, comisie la care este presedinte Iulian Iancu (PSD). Marti, 28 februarie, au fost invitate toate partile implicate sa-si exprime punctele de vedere, urmand ca saptamana viitoare sa aiba loc o noua discutie in vederea avizarii. Discutiile par a fi formale, deoarece parlamentarii PSD ar fi decisi sa aduca amendamente Ordonantei de Urgenta in favoarea distribuitorilor care cer amanarea liberalizarii pana in 2021. Acesti distribuitori si principali furnizori sunt E.ON si Engie (GDF Suez). Ei sustin ca in cazul in care s-ar permite liberalizarea de la 1 aprilie, asa cum prevede OUG 64, preturile la consumatorii casnici ar exploda. Este un argument care nu se sustine, in conditiile in care E.ON ar fi cerut Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE) sa le majoreze tarifele de distributie cu 74%, ceea ce s-ar reflecta puternic in pretul final la consumator. De altfel, au cerut si majorarea tarifului reglementat de furnizare cu 40%. ANRE nu a fost de acord. In aceasta privinta, Frank Hajdinjak, seful E.ON, s-a aparat spunand ca trebuie facute investitii in retea.

Pe de alta parte, producatorii doresc liberalizarea, deoarece pretul pe zona reglementata este mentinut fortat la un nivel redus. Acum este 60 lei/MWh, in timp ce pe piata libera este aproape 75 lei/MWh.

O solutie pentru formarea unui pret corect: liberalizarea totala si tranzactionarea intregii cantitati de gaze in mod transparent pe bursa

Nicuale Havrilet, presedintele ANRE, sustine ca de la 1 aprilie, in cazul liberalizarii preturilor la gazele din productia interna, pretul final la consumatorul casnic nu ar creste semnificativ. Apoi, pretul ar fi reglat de piata in functie de productie si importuri. Pana in lunile de iarna, pretul la gazele din import au ajuns sa fie chiar mai mici decat cele de pe piata interna. In acest context, deputatul ALDE Remus Borza a promovat o solutie: liberalizarea totala si tranzactionarea intregii cantitati de gaze in mod centralizat, transparent si nediscriminatoriu pe bursa. Pe bursa, ar fi tranzactionate atat gazele din productia interna, cat si cele din import. Preturile s-ar forma la vedere, la fel cum s-a intamplat in cazul energiei electrice care este tranzactionata total pe bursa. Dupa ce a inceput sa fie vanduta pe bursa, concurenta a crescut, iar pretul energiei electrice a scazut. „Sunt pentru liberalizare, pentru ca asta inseamna competitie reala. Cand sunt multi ofertanti de produse, castiga consumatorul”, a spus Borza, adaugand ca s-ar feri de abordari fataliste precum ca va exploda pretul la gaze. Acesta a spus ca cei mai aprigi aparatori ai mentinerii reglementarii sunt cei doi distribuitori, E.ON si Engie, pentru ca liberalizarea „i-ar arde la buzunar”.

Aceasta solutie este acceptata doar pe jumatate de catre producatori (Romgaz, Petrom etc). Doresc liberalizarea total, insa nu si tranzactiile pe bursa. Reprezentantul Federatiei Patronale Petrol si Gaze prezent la dezbateri invoca faptul ca nu exista instrumente bursiere pentru vanzarea gazelor pe piata zilei urmatoare. Insa, OPCOM si-ar fi aratat disponibilitatea de a crea un astfel de instrument, la fel ca la energia electrica, intr-un timp foarte scurt. In acest moment, pe piata libera, producatorii incheie contracte bilaterale pe termen lung, fara a fi cunoscute criteriile dupa care isi aleg clientii. Nici marii furnizori, precum E.ON si Engie, nu ar fi incantati de transparenta totala a contractelor.

Deputatii PSD vad lucrurile diferit. Dumitru Chirita a spus ca „Noi, cei de la PSD, nu dorim sa creasca pretul cu niciun cent, cu niciun ban”. „Pe mine nu ma intereseaza sa se exporte gaz, ci sa se consume in Romania”, a mai afirmat Chirita.

In schimb, vicepresedintele comisiei pentru industrie, Virgil Popescu, deputat PNL, a spus ca este interesat ca proiectul BRUA sa se realizeze, sa nu fie afectat de o eventuala modificare a Ordonantei de Urgenta. „Daca Transgaz nu face conducta, nu va putea exporta niciodata si suntem intr-un cerc vicios si captiv”.

Ceea ce s-a discutat mai putin este ca ANRE are parghiile necesare, potrivit Legii 123/2012, sa controleze pretul final la consumatorul final, in conditiile in care reglementeaza pretul de distributie si transport. Acesta reprezinta jumatate din pretul final. In plus, Ministerul Muncii si Ministerul Finantelor ar trebui, lucru care trebuia facut demult, sa stabileasca ce inseamna consumator vulnerabil. Adica, acel consumator care ar putea primi subventii pentru gazele consumate.

In mod surprinzator, Transgaz s-a declarat neutru in aceasta dezbatere, chiar daca blocarea sumei de 180 de milioane de euro si investigatia Comisiei Europene nu sunt in favoarea sa.

Citeste pe aceeasi tema: