De ce te balonezi când începi să mănânci mai sănătos. Explicația unui medic gastroenterolog

O persoană care trece brusc de la o alimentație săracă în fibre și bazată în mare parte pe produse procesate la una bogată în legume, fructe și leguminoase, poate resimți, cel puțin pentru o perioadă, simptome neplăcute: balonare, gaze și disconfort abdominal. Deși această schimbare este una benefică pentru sănătatea intestinală, microbiomul are nevoie să se adapteze, explică dr. Matei Cozma, medic specialist gastroenterolog în cadrul Hyperclinicii MedLife Medical Park. 

Microbiota, adică miliardele de microorganisme din tractul digestiv, este ca o amprentă care ne reflectă cu fidelitate stilul de viață. O persoană care muncește mult, mănâncă dezechilibrat și pe fugă, mai ales alimente ultraprocesate, care doarme puțin și are un nivel ridicat de stres poate avea o compoziție a florei intestinale foarte diferită de cea a unei persoane de aceeași vârstă și din același mediu care mănâncă variat, face mișcare și doarme suficient. „Microbiomul este influențat de întregul nostru stil de viață. Somnul insuficient, stresul cronic, sedentarismul și mesele neregulate pot avea un impact asupra funcționării organismului și, implicit, asupra mediului intestinal. De exemplu, stresul cronic este asociat cu modificări hormonale și inflamatorii și poate afecta funcția de barieră a intestinului“, explică dr. Matei Cozma.

Cei doi termeni – microbiom și microbiotă – sunt folosiți adesea alternativ, însă au semnificații ușor diferite, precizează medicul gastroenterolog: „În timp ce microbiota reprezintă totalitatea microorganismelor care trăiesc în intestin, microbiomul include atât aceste microorganisme, cât și mediul în care ele trăiesc și substanțele pe care le produc“.

Mâncăm prea puține fibre

Alimentația este unul dintre cei mai importanți factori care influențează microbiomul. Bacteriile care trăiesc în intestin se hrănesc, în mare parte, cu substanțele pe care organismul nostru nu le poate digera, în special cu anumite tipuri de fibre și de carbohidrați complecși. Dacă acestea lipsesc din alimentație sau se regăsesc în cantități foarte mici, se modifică și condițiile în care se dezvoltă populațiile de microorganisme.

Deși fiecare microbiom este unic prin compoziția sa, mulți dintre noi au obiceiuri alimentare asemănătoare, care pot afecta diversitatea microorganismelor intestinale. De exemplu, aportul de fibre este, în general, unul problematic în Europa. Potrivit unei ample analize publicate în revista Nutrition Research Reviews, aportul mediu zilnic de fibre în țările europene variază între 18 și 24 de grame la bărbați și între 16 și 20 de grame la femei. Valorile sunt, în general, sub pragul de cel puțin 25 de grame pe zi recomandat adulților de Organizația Mondială a Sănătății. În cazul copiilor, cei cu vârste între 2 și 5 ani ar trebui să aibă un aport zilnic de cel puțin 15 grame de fibre, în timp ce pragul minim de consum pentru cei cu vârste între 6 și 9 ani este de 21 de grame de fibre pe zi.

„Leguminoasele sunt foarte importante: fasolea, lintea, năutul. La acestea se adaugă cerealele integrale, legumele, fructele și alte alimente vegetale care furnizează fibre și carbohidrați complecși. Microorganismele intestinale utilizează o parte dintre acești compuși pe care organismul nostru nu îi poate digera. Prin metabolizarea lor se formează substanțe benefice, printre care și butiratul, un acid gras cu lanț scurt, care are un rol important în nutriția celulelor intestinale și în menținerea integrității mucoasei“, detaliază dr. Cozma.

În cât timp se schimbă microbiomul

Vestea bună este că microbiomul nu rămâne neschimbat pe parcursul vieții, ci se adaptează. Compoziția se poate schimba odată cu obiceiurile alimentare, uneori chiar în câteva zile. 

Însă o modificare bruscă a dietei, de exemplu prin introducerea unor cantități mari de alimente bogate în fibre, cum sunt fasolea, lintea, năutul sau cerealele integrale, poate avea inițial efecte neplăcute. Bacteriile intestinale fermentează o parte dintre carbohidrații din aceste alimente, ceea ce poate duce la acumularea unei cantități mai mari de gaze. Astfel pot apărea balonarea și crampele, chiar dacă alimentele respective sunt considerate sănătoase.

„Să ne imaginăm o persoană care a consumat ani la rând foarte puține fibre, a mâncat haotic, frecvent fast-food și produse ultraprocesate. Dacă de a doua zi începe să mănânce exclusiv orez integral, fasole, năut, linte și cantități mari de legume, este foarte posibil să apară disconfort digestiv. Schimbarea trebuie făcută treptat. Putem începe prin a introduce o masă gătită, care să conțină și leguminoase, apoi să creștem progresiv cantitatea și varietatea acestor alimente. Trebuie să-i oferim organismului timp să se adapteze. În multe situații, manifestările neplăcute se pot reduce pe măsură ce organismul se obișnuiește cu noul tip de alimentație, însă nu există un interval identic pentru toată lumea“, spune medicul gastroenterolog.

Microbiomul își schimbă compoziția în favoarea noastră atunci când prioritizăm alimentele care hrănesc microorganismele intestinale benefice, dar efectele se observă în timp. „Dacă o persoană a avut anumite obiceiuri alimentare timp de 20 sau 30 de ani, nu ne putem aștepta ca toate consecințele lor să dispară după o săptămână sau o lună în care începe să mănânce diferit. Microbiomul este influențat de obiceiurile noastre de lungă durată. Unele modificări pot apărea relativ repede, dar nu înseamnă că vor persista dacă revenim la alimentația anterioară. De aceea, contează foarte mult consecvența. Nu este suficient să mâncăm sănătos două săptămâni, după care să revenim la aceleași obiceiuri“, precizează dr. Cozma.

Semnele unor dezechilibre ale microbiomului

Balonarea și gazele intestinale sunt frecvent puse pe seama unui dezechilibru al microbiomului, însă medicul gastroenterolog menționează că prezența gazelor în intestine este normală. Fermentația face parte din procesul digestiv, iar fermentația produce gaze. Totuși, „uneori, la pacienții cu sindrom de intestin iritabil, de exemplu, problema nu este neapărat o cantitate mai mare de gaze, ci felul în care organismul percepe distensia intestinală. Aici intervine și comunicarea dintre intestin și creier. În anumite situații, sensibilitatea viscerală este crescută, iar senzații care în mod normal nu ar produce un disconfort important ajung să fie percepute ca dureroase. Există pacienți care au dureri abdominale persistente, deși investigațiile imagistice nu identifică o cauză structurală evidentă. Asta nu înseamnă că simptomele sunt imaginare. Durerea este reală și trebuie luată în serios. Trebuie doar să înțelegem că mecanismele care o produc pot fi mai complexe decât o modificare vizibilă la ecografie sau la tomografie“, spune medicul.

Balonarea frecventă, însoțită de crampe abdominale și de modificări ale tranzitului intestinal se numără printre manifestările care pot apărea în contextul unor dezechilibre ale microbiomului. Potrivit dr. Matei Cozma, un microbiom echilibrat contribuie la buna funcționare a digestiei și la toleranța unei game variate de alimente. În schimb, unele persoane ajung să evite anumite produse, chiar și dintre cele considerate sănătoase, deoarece consumul lor le provoacă disconfort, scaune moi sau nevoia urgentă de a merge la toaletă.

Semnele care ar trebui investigate sunt mai ales cele persistente, care se repetă luni sau chiar ani la rând și ajung să afecteze calitatea vieții. Un alt indiciu poate fi modificarea tranzitului intestinal, cu scaune neregulate sau imprevizibile. Totuși, aceste manifestări nu sunt specifice dezechilibrelor microbiomului și pot avea numeroase alte cauze digestive.

Ce este de făcut dacă simptomele persistă după schimbarea alimentației?

În cazul persoanelor care se confruntă cu balonare, dureri abdominale sau tulburări de tranzit intestinal, în ciuda modificării alimentației, pot fi necesare investigații suplimentare pentru identificarea cauzei. 

Potrivit dr. Matei Cozma, testele de microbiom sunt utile în anumite situații clinice complexe, de exemplu, la pacienții care nu tolerează numeroase alimente sau la cei cu boli inflamatorii intestinale care nu răspund corespunzător la tratamentele obișnuite. Medicul gastroenterolog subliniază, însă, că rezultatele trebuie analizate de un specialist familiarizat cu acest domeniu, în contextul simptomelor și al istoricului medical al pacientului, nu interpretate izolat.

***

Citește și alte articole informative, pe subiecte medicale, în secțiunea Facem România bine.

Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România și face parte dintr-un demers amplu de informare și educare, dedicat prevenției și unui stil de viață sănătos, pe termen lung.

La MedLife, sănătatea este abordată cu atenție și responsabilitate, pornind de la nevoile reale ale fiecărui pacient. Deciziile medicale se bazează pe evaluări complexe, susținute de echipe multidisciplinare de medici buni și tehnologii de ultimă generație. Prin soluții moderne de diagnostic și tratament și, mai nou, prin expertiza în genomică și posibilitatea de identificare timpurie a riscurilor pentru boli comune sau asociate stilului de viață, MedLife își propune să ajute oamenii să aibă mai multă grijă de sănătatea lor.

Obiectivul este clar: prevenția activă și intervenția la timp, înainte ca problemele de sănătate să afecteze echilibrul și calitatea vieții. Pentru că sănătatea înseamnă mai mult decât absența bolii. Înseamnă energie, mobilitate și echilibru, la orice vârstă. MedLife investește constant în soluții care susțin o stare de sănătate durabilă și contribuie la o viață trăită bine, nu doar astăzi, ci pe termen lung.

Mai multe informații despre serviciile disponibile pot fi găsite pe https://www.medlife.ro/.

Articol susținut de MedLife