De ce unele persoane răcesc mai rar decât altele? Cele patru obiceiuri care susțin imunitatea și pe care mulți români le neglijează
Somnul insuficient ne poate face de patru ori mai vulnerabili la răceală, iar mișcarea ar putea îmbunătăți nu doar rezistența la boli, ci și răspunsul organismului la vaccinare. Sunt două dintre concluziile unor studii care arată cât de mult contează obiceiurile zilnice pentru funcționarea sistemului imunitar. În sezonul rece, când virusurile respiratorii circulă mai intens, alimentația, somnul, activitatea fizică și gestionarea stresului pot contribui la apărarea organismului împotriva infecțiilor.
Protecția sporită față de multe infecții ține, în primul rând, de o igienă corectă a mâinilor, de purtarea măștii în spații aglomerate și de evitarea contactului apropiat cu persoane care au simptome de răceală sau gripă. De asemenea, pentru infecții specifice, cum este gripa, cea mai eficientă metodă de prevenție o reprezintă vaccinarea, care reduce riscul de îmbolnăvire, dar și pe cel de complicații severe și spitalizare.
Dincolo de aceste măsuri, alimentația, activitatea fizică, somnul și gestionarea stresului au un rol important în buna funcționare a sistemului imunitar. Pentru a recunoaște și combate virusurile și bacteriile, organismul are nevoie de energie și substanțe nutritive, inclusiv pentru producerea și multiplicarea celulelor implicate în apărarea împotriva infecțiilor. Richard Wasserman, medic alergolog și imunolog, explică, într-un articol publicat de „The Washington Post“, că toate aceste procese depind de aportul substanțelor nutritive necesare funcționării celulelor imunitare.
Alimentele care ajută sistemul imunitar să funcționeze mai bine
Alimentația oferă organismului energia și substanțele nutritive necesare pentru funcționarea sistemului imunitar. Proteinele, carbohidrații și grăsimile contribuie la procesele prin care celulele imunitare se dezvoltă și își îndeplinesc rolul, în timp ce vitaminele și mineralele sunt implicate în numeroase mecanisme de apărare împotriva infecțiilor.
Richard Wasserman recomandă un model alimentar apropiat de dieta mediteraneeană, bazat pe legume, fructe, cereale integrale, leguminoase, nuci, semințe, pește și ulei de măsline, cu un consum redus de carne roșie și grăsimi saturate. Avantajul acestei diete este diversitatea nutrienților pe care îi furnizează.
În România, consumul de fructe și legume rămâne mult sub recomandările specialiștilor. Potrivit datelor Eurostat din 2019, doar 2% dintre persoanele din România consumau zilnic cel puțin cinci porții de fructe și legume, față de 12% la nivelul Uniunii Europene.
Organizația Mondială a Sănătății recomandă cel puțin 400 de grame de fructe și legume pe zi, echivalentul a aproximativ cinci porții. Acestea pot fi consumate proaspete, gătite sau congelate, importantă fiind diversitatea lor și includerea în alimentația de zi cu zi.
Mișcarea după vaccin crește imunitatea
Nu doar o dietă adecvată contribuie la un sistem imunitar puternic, ci și mișcarea zilnică. Nu este nevoie de antrenamente intense pentru a obține beneficii: mersul în ritm alert, ciclismul, înotul sau chiar urcatul scărilor sunt forme de mișcare care pot fi integrate în programul zilnic.
Organizația Mondială a Sănătății recomandă adulților între 150 și 300 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână sau între 75 și 150 de minute de efort intens. La acestea ar trebui adăugate exerciții de întărire a musculaturii, cel puțin două zile pe săptămână.
În România, însă, nivelul activității fizice rămâne foarte scăzut. Potrivit raportului Health at a Glance: Europe 2024, publicat de OECD și Comisia Europeană, peste 85% dintre adulții din România nu ating pragul recomandat de 150 de minute de activitate fizică aerobică săptămânală.
Mișcarea ar putea influența și răspunsul organismului la vaccinare. Un studiu publicat în 2022 în revista Brain, Behavior, and Immunity a arătat că persoanele care au făcut 90 de minute de exerciții aerobice ușoare sau moderate imediat după vaccinarea împotriva gripei sau COVID-19 au prezentat niveluri mai ridicate de anticorpi patru săptămâni mai târziu, comparativ cu cele care nu au făcut mișcare.
Cât contează somnul pentru riscul de a răci
Un sistem imunitar puternic presupune și un program adecvat de somn. În timpul nopții, în organism au loc procese implicate în reglarea inflamației și în răspunsul la infecții. În schimb, privarea repetată de somn poate perturba aceste mecanisme și poate crește vulnerabilitatea la anumite infecții.
Pentru majoritatea adulților, recomandarea este de șapte până la nouă ore de somn pe noapte. Importante sunt însă și calitatea somnului și regularitatea programului.
Un studiu publicat în 2015 în revista Sleep, la care au participat 164 de adulți sănătoși, a arătat că durata somnului poate influența riscul de răceală. Cercetătorii au monitorizat somnul participanților timp de o săptămână, apoi i-au expus, în condiții controlate, la un rinovirus, unul dintre virusurile care provoacă răceala obișnuită. Persoanele care dormeau între cinci și șase ore pe noapte au avut un risc de aproximativ patru ori mai mari de a dezvolta o răceală decât cele care dormeau peste șapte ore. Deși studiul a fost relativ mic, rezultatele sugerează că somnul insuficient poate afecta capacitatea organismului de a răspunde la infecțiile respiratorii.
Stresul prelungit și imunitatea. Ce pot face tehnicile de relaxare
Somnul și stresul sunt strâns legate, iar perioadele de suprasolicitare pot afecta ambele componente ale sănătății.
Un oarecare nivel de stres este normal și face parte din viața de zi cu zi, dar atunci când se prelungește poate afecta somnul, alimentația și alte obiceiuri importante pentru sănătate. În plus, stresul cronic poate influența procesele prin care organismul reglează inflamația și răspunsul imunitar.
Unele cercetări sugerează chiar o legătură între sănătatea psihică și evoluția anumitor infecții. Un studiu publicat în 2022 în revista Psychological Medicine, care a urmărit peste 54.000 de persoane, a constatat că participanții cu depresie, cei care se simțeau singuri sau erau foarte îngrijorați în legătură cu COVID-19 aveau un risc mai mare de spitalizare în cazul infectării cu SARS-CoV-2.
Rezultatele cercetării nu au demonstrat că stresul sau depresia provoacă forme severe de infecție, dar subliniază importanța sănătății psihice pentru starea generală de sănătate. Printre metodele care pot ajuta la gestionarea stresului se numără activitatea fizică, exercițiile de respirație, tehnicile de relaxare și mindfulness, o practică prin care învățăm să ne îndreptăm atenția către momentul prezent, fără să judecăm automat gândurile și emoțiile care apar.
Mindfulness nu este însă un tratament pentru infecții și nici o metodă dovedită de stimulare a imunității. Poate fi util pentru reducerea stresului și îmbunătățirea stării de bine, dar nu înlocuiește ajutorul specializat atunci când apar simptome de depresie sau anxietate persistente. „Dacă, spre exemplu, traversăm un episod de tristețe sau depresie, observarea gândurilor prin tehnici de mindfulness nu este prima intervenție la care să apelăm, dar ghidarea unui terapeut în găsirea soluției potrivite nouă este extrem de utilă“, explică psihoterapeuta Iulia Barca.