De ce valul 5 a ajuns în România când alte țări aproape că îl depășiseră deja
Valul 5 al pandemiei de COVID-19 a ajuns în România în luna ianuarie, iar începând cu finalul lunii trecute, România a început să înregistreze recorduri zilnice de infectări, de la debutul pandemiei. Din fericire, la mulți dintre cei infectați a fost vorba despre o formă de boală blândă, iar acum, după două săptămâni de cifre record de îmbolnăviri, părem că ne îndreptăm către o scădere a numărului de cazuri și către finalul valului 5. În multe dintre țările din vestul Europei, valul 5 a ajuns însă încă de la finalul anului trecut, iar când a ajuns și în România, multe țări deja îl depășiseră. De ce toate cele 5 valuri ale pandemiei au ajuns mai târziu în România și cum se explică acest decalaj?
De ce România a avut un decalaj față de alte țări la fiecare val al pandemiei
HotNews.ro a stat de vorbă cu Radu Ciornei, medic și doctor în Imunologie, Microbiologie și Genetică Moleculară, în încercarea de a explica de ce, practic, fiecare val al pandemiei a ajuns în România cu un decalaj față de țările din vestul Europei.
România nu a simțit aproape deloc valul 1 al pandemiei, într-un moment în care virusul SARS-CoV2 făcea ravagii în unele țări din vest, amintește medicul Radu Ciornei: „Noi valul 1 nu l-am avut aproape deloc. În momentul în care în Lombardia și în Spania erau câte 500 – 700 – 1.000 de morți pe zi, noi nu aveam nimic. Noi valul 1 nu l-am simțit absolut deloc datorită acelor restricții, datorită stării de urgență. În starea de urgență nu ne-am îmbolnăvit aproape deloc, s-a îmbolnăvit doar Suceava, și uitați-vă că Suceava are o traiectorie absolut aparte față de restul țării. Suceava a fost primul județ verde din România în valul 4 și tind să cred că sunt foarte mulți trecuți prin boală. În ciuda faptului că s-au vaccinat foarte puțini, să nu uităm că în Suceava sunt și foarte mulți oameni plecați – Suceava este județul din România cu cei mai mulți oameni care lucrează în afara granițelor.”
Practic, județul Suceava este singura zonă a României care are același număr de valuri precum țările din vest – 5, în timp ce, în restul țării, valul 1 a fost aproape inexistent.
Așa se poate explica și decalajul pe care România l-a avut constant față de alte țări, la venirea fiecărui val pandemic: practic, în luna decembrie a anului trecut, în timp ce țările din vest intrau deja în valul 5, țara noastră era încă în valul 4.
Valul 4 în București
Ne așteaptă o vară normală
Radu Ciornei spune că, anul trecut, previziunea sa a fost că vom scăpa de restricții pe data de 15 mai și așa a și fost.
Acum, previziunea mea este că, odată cu încălzirea vremii, în această primăvară, vom ajunge foarte aproape de normalitate. Vara care urmează va fi, foarte probabil, o „vară normală”.
Din păcate însă, România, alături de Bulgaria, va fi în fruntea Europei la numărul de decese în valurile 4 și 5 ale pandemiei, avertizează Radu Ciornei. „Avem toate șansele ca la sfârșitul primăverii să împărțim această statistică neagră, să fim primii în Europa alături de vecinii din Bulgaria la numărul de morți la milionul de locuitori la finalul valului 4, iar acest lucru se corelează fantasic de bine, din păcate, cu numărul scăzut al vaccinărilor în populația generală.”
Radu Ciornei, doctor în Imunologie, Microbiologie și Genetică Moleculară
Ceea ce s-a întâmplat în România în valul 4, din toamna anului trecut, „este un dezastru, iar sistemul politic și sanitar nu au reușit să își protejeze cetățenii, ceea ce ar fi fost principalul lucru pe care ar fi trebuit să îl facem ca națiune”.
Radu Tudor Ciornei este medic, doctor in Imunologie, Microbiologie și Genetică Moleculară, după studiile doctorale la University of Kentucky din Lexington, continuate cu un contract de cercetător postdoctoral la University of Missouri. În 2010, a câştigat un prestigios proiect european, Marie Curie International Incoming Fellow (IIF), acordat de Comisia Europeană, implementat în cadrul Universităţii de Medicină din Viena. Radu Tudor Ciornei este în prezent cercetător asociat la proiectul European microDIAB în cadrul Universității Ștefan cel Mare din Suceava, este deputat USR și membru al Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților.