De ce vrea Guvernul un fond pentru investiții locale când mai are de cheltuit 32 miliarde lei cu Programul Național de Dezvoltare Locală/ Plus: Primăriile se pot împrumuta și acum din Trezorerie

Viorica Dăncilă și Liviu Dragnea au aruncat în presă, acum trei zile, o informație care a stârnit controverse: În bugetul pe 2019 va fi cuprins un fond de 10 miliarde de euro sau de lei (nu e clară suma) pentru investiții locale. Niciunul nu a spus de ce este nevoie de acest fond și de unde vor fi luați banii. Până și Dăncilă pare confuză în privința acestui fond, deși, în calitate de premier, ar trebui să știe foarte bine despre ce este vorba. În acest moment, se află în plină desfășurare Programului Național de Dezvoltare Locală (PNDL), etapa I și etapa II, pentru care Guvernul mai are de acordat primăriilor o sumă uriașă – circa 32 de miliarde de lei.

Un document recent al Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice consultat de HotNews.ro arată că pentru PNDL etapa I (2013-2019) a rămas un rest de decontat de 5,1 miliarde lei din 17,9 miliarde lei credite de angajament, fiind finanțate 5.050 de obiective de investiții. Pentru etapa II (2017-2020) s-au decontat doar 1,6 miliarde lei din 28,8 miliarde lei credite de angajament, fiind incluse la finanțare 6.715 obiective de investiții. Sunt lucrări pentru care s-au încheiat contracte de finanțare, însă banii alocați anual nu sunt pe măsura dimensiunii programului. În bugetul pe 2018 s-au alocat câte 2 miliarde pentru fiecare etapă. Vezi foto.

Practic, mai este foarte mult loc de cheltuit pe acest program. Unele investiții sunt finalizate, alte în desfășurare, iar altele în fazele inițiale. De ce ar fi nevoie de un PNDL 3 când primele două sunt departe de a fi finalizate. Trebuie precizat că programul se finanţează din transferuri de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate anual în bugetul Ministerului Dezvoltării. Banii sunt pentru tot felul de investiții locale, de la apă și canalizare, drumuri și iluminat public, până la școli și grădinițe.

Luna trecută a apărut în presa locală informația că nu ar mai fi bani pentru PNDL. Potrivit ziarului Adevărul, primării din toată ţara au primit solicitări privind suspendarea lucrărilor realizate prin PNDL şi a contractelor până anul viitor. Viceprimarul de la Alba- Iulia, Gabriel Pleşa, a declarat că primăria a primit o notificare de întrerupere a lucrărilor, dar şi o interdicţie de a utiliza bugetul local pentru finalizarea lor, la toate cele cinci proiecte începute prin PNDL.

HotNews.ro a solicitat Ministerului Dezvoltării clarificări pe această temă, însă nu au fost transmise până în momentul publicării acestui articol.

Călin Popescu Tăriceanu, șeful ALDE, partenerul de coaliție al PSD, a încercat miercuri să dea o explicație legată de rostul acestui fond, deși cu o zi în urmă nu prea știa despre ce este vorba. A spus că „de la PNDL nu putem să finanţăm toate proiectele de care au nevoie localităţile”. Problema este că încă mai sunt de finanțat proiectele cuprinse în PNDL. Tăriceanu a mai spus că „acest fond de investiţii este o posibilitate de finanţare pe bază de împrumuturi”, iar banii vor proveni din buffer-ul de la Trezorerie.

Chiar și în situația în care este valabilă această explicație, că este de fapt o „posibilitate de finanţare pe bază de împrumuturi”, tot nu se justifică acest fond. Și acum există posibilitatea de finanțare pe bază de împrumut, chiar de la Trezorerie. În martie, Guvernul a aprobat un act normativ care prevede că primăriile pot împrumuta de la Trezoreria Statului până în 500 milioane de lei, dacă nu le ajung banii din bugetul de stat și fondurile europene. În august, Guvernul a mai adoptat un act normativ care permite primăriilor să acceseze împrumuturi din Trezorerie, în limita sumei de 800 de milioane de lei, pentru prefinanţarea şi/sau cofinanţarea proiectelor europene. Și în octombrie a fost aprobat un act normativ care permite primăriilor să se împrumute de la Trezorerie, în limita a 450 de milioane de lei, pentru asigurarea energiei termice pentru populație pe timpul iernii.

Altfel spus, prin tot felul de acte normative sunt permise împrumuturi de la trezorerie. De ce ar fi nevoie de fond pentru împrumuturi de la trezorerie?

Declarații contradictorii

Luni, 10 decembrie, după CEx al PSD, Viorica Dăncilă a ieșit în fața presei și a anunțat că în bugetul pe 2018 va fi cuprins acest fond. Nu a dorit să ofere mai multe amănunte, cum va fi alimentat și de ce este nevoie de el. „Pe lângă PNDL, vrem să facem acest Fond de investiţii locale, aşa se numeşte, pe care să-l dublăm de o proiecţie financiară, pentru că, chiar dacă ne propunem să facem mai multe lucruri, dacă nu avem o proiecţie financiară nu vom putea realiza acest lucru”, a spus Dăncilă.

Imediat după Dăncilă, a ieșit și Liviu Dragnea, care a spus că este un fond de 10 miliarde de euro, iar banii vor proveni „din România”. Dragnea a mai afirmat că va fi finalizat un proiect de OUG „astăzi, mâine” și că va fi aprobat în prima ședință de Guvern. Prima ședință de Guvern a trecut și nu a fost aprobat niciun fond.

Marți, 11 decembrie, întrebat despre acest fond, Călin Popescu Tăriceanu părea să nu știe nimic. A spus că discuțiile sunt într-o fază incipientă.

Miercuri, 12 decembrie, Viorica Dăncilă a spus că este un fond de 10 miliarde de lei, nu euro. După ce i-au atras atenția jurnaliștii că Dragnea a spus „euro”, Dăncilă s-a repliat și a spus că știe de 10 miliarde de lei, dar că „poate dl Dragnea are dreptate” și că nu s-a „uitat încă foarte atent pe cifrele din buget”.

În aceeași zi, Călin Popescu Tăriceanu a revenit cu amănunte și a spus că va fi o „posibilitate de finanţare pe bază de împrumuturi”, iar banii vor ve ni de la Trezorerie.

Ministrul Finanțelor Eugen Teodorovici a vorbit miercuri pe acest subiect, dar fără să ofere prea multe explicații și tot neclare au rămas lucrurile. A spus că vor fi „două grupe de priorități pe care comunitățile locale le pot finanța” și că „va fi condiționată trecerea la următoarea grupă de priorități, diferite proiecte, când primele obligații ți le-ai îndeplinit. Adică în zona de apă, canal, deșeuri, ai totul reglementat, apoi poți să treci la un alt tip de finanțare”.

Vezi și: