Dead-line pentru o afacere de sute de milioane de euro cu CET-uri. De ce vrea Ministerul Economiei sa ia de la primarii "cenusaresele energetice"

Guvernul a aprobat si va trimite catre Parlament un proiect de act normativ privind tranzactionarea certificatelor de emisii de dioxid de carbon. Romania are un surplus de aproximativ 350 milioane de astfel de certificate, iar vanzarea unei parti din acestea pe piata internationala ar putea aduce la bugetul statului pana la 2,5 miliarde de euro. Printre principalii beneficiari ai banilor s-ar putea afla centralele de termoficare pe care Ministerul Economiei intentioneaza sa le preia de la autoritatile locale. Sub pretextul reducerii poluarii si alinierii la normele de mediu europene, aceste centrale pot deveni adevarate comori pentru cei care le gestioneaza. La solicitarea HotNews.ro, Ministerul Mediului informeaza ca este necesara atragerea cat mai urgenta de fonduri, „in conditiile in care este posibil ca acest surplus de Unitati ale Cantitatii Atribuite sa nu mai poata fi reportat dupa anul 2012”.

Informatia pe scurt

• In conditiile in care vanzarea certificatelor de emisii de carbon ar putea reprezenta pentru buget o sursa foarte importanta de venituri, autoritatile romane se grabesc sa puna la punct legislatia privind tranzactionarea pe pietele internationale. La elaborarea proiectelor de acte normative au lucrat atat Ministerul Mediului, cat si Ministerul Economiei. Ministerul Mediului a creat cadrul legislativ privind tranzactionarea, iar Ministerul Economiei se ocupa de modalitatea in care vor fi cheltuiti banii obtinuti. Deocamdata, a trecut de Guvern proiectul initiat de Ministerul Mediului referitor la promovarea tranzactiilor cu unitati ale cantitatii atribuite Romaniei prin Protocolul de la Kyoto si pentru implementarea unei “Scheme de investitii verzi”. Urmeaza sa ajunga in guvern si proiectul privind utilizarea veniturilor, act normativ elaborat de Ministerul Economiei. Potrivit acestuia, banii ar urma sa fie utilizati, in special, pentru proiecte in sectorul energetic, printre viitorii beneficiari aflandu-se centralele de termoficare. Ministrul economiei, Adriean Videanu, si-a exprimat, inca din vara anului trecut, intentia de a folosi pentru investitii in CET-uri banii din valorificarea disponibilului de unitati de CO2 alocate Romaniei. Astfel se explica interesul Ministerului Economiei de a prelua CET-urile de la autoritatile locale. La ora actuala, cele mai multe CET-uri sunt adevarate „gauri negre” pentru buget, aflandu-se intr-o strare dezastruoasa.

Documente:

Proiectul privind

tranzactionarea certificatelor

Autoritatile romane se tem sa nu piarda trenul

Pentru Romania, vanzarea certificatelor de emisii de dioxid de carbon reprezinta o urgenta.”Oportunitatea adoptarii lui (n.red. actului normativ) deriva din necesitatea atragerii cit mai urgente de fonduri pentru rezolvarea unor probleme acute de mediu, in conditiile actualei crize economico-financiare, dar si in conditiile in care este posibil ca acest surplus de Unitati ale Cantitatii Atribuite sa nu mai poata fi reportat (si, implicit, nici comercializat), dupa anul 2012. In plus, deoarece comercializarea de AAU se face dupa regulile cererii si ofertei, apropierea posibilului termen limita (2012) si existenta altor jucatori pe piata cu un potential foarte mare de comercializare a propriului surplus de AAU (cazul Rusiei si al Ucrainei), conduce catre probabilitatea ca pretul de comercializare al acestor Unitati sa se diminueze semnificativ, in orizontul tot mai apropiat al anului 2012„, se arata intr-un raspuns al Ministerului Mediului transmis HotNews.ro.

Documente:

Hotarare privind dezvoltarea

schemelor de investitii verzi

Oportunitatea adoptarii actului normativ deriva din necesitatea atragerii cit mai urgente de fonduri pentru rezolvarea unor probleme acute de mediu, in conditiile actualei crize economico-financiare, dar si in conditiile in care este posibil ca acest surplus de Unitati ale Cantitatii Atribuite sa nu mai poata fi reportat dupa anul 2012.

Ministerul Mediului

Initial, Ministerul Mediului a promovat actul normativ sub forma de proiect de ordonanta de urgenta, insa Guvernul l-a aprobat ca proiect de lege. Dupa intrarea in vigoare a actului normativ privind valorificarea surplusului de unitati ale cantitatii atribuite, in termen de 30 de zile va trebui aprobata si hotarirea de guvern initiata de Ministerul Economiei privind dezvoltarea schemelor de investitii verzi. „Schema de investitii verzi este instrumentul de asigurare a unor beneficii pentru mediu prin comercializarea surplusului de AAU-uri in baza mecanismului „Comercializarea Internationala a Emisiilor” (IET) prevazut de art.17 al Protocolului (n.red. Protocolul de la Kyoto), si prin utilizarea veniturilor rezultate pentru finantarea proiectelor care genereaza reduceri de emisii de gaze cu efect de sera„, mai precizeaza Ministerul Mediului. In nota de fundamentare a proiectului Ministerului Economiei se arata ca Romania are un disponibil minim pentru comercializarea certificatelor de 50.000.000 t CO2 echivalent, anual, in perioada 2008-2012. „Avand-se in vedere faptul ca in prezent piata de AAU-uri indica preturi intre 5-10 euro entru 1 tona CO2 echivalent, venitul total la bugetul de stat obtinut reprezinta circa 1.250 milioane euro – 2.500 milioane euro„. Precizam ca AAA-urile sunt unitati ale cantitatii atribuite de emisii de gaze cu efect de sera (1 AAU = 1 tona CO2 echivalent).

„Veniturile prevazute se utilizeaza astfel: pentru investitii verzi 99,9% si pentru studii si campanii de constientizare 0,1%„, se arata in actul normativ al Ministerului Economiei.

Veniturile prevazute se utilizeaza pentru urmatoarele tipuri de proiecte:

* tehnologii “curate”;

* desulfurari in termocentrale;

* depozitarea deseurilor in fluid dens;

* modernizarea si reabilitarea grupurilor energetice;

* productia de energie din surse regenerabile.

* studii privind adaptarea la schimbarile climatice;

* campanii de constientizare in domeniul schimbarilor climatice.

CET-urile: Cum pot fi transformate cenusaresele Romaniei in adevarate comori

Sunt bani care, conform protocolului de la Kyoto, pot fi utilizati pentru a sprijini comunitatile locale in ideea de a realiza aceasta cogenerare de inalta eficienta

Adriean Videanu, in 2009

In vara anului trecut, Ministrul Economiei, Adriean Videanu, a declarat ca asigurarea termoficarii in municipiile unde exista centrale termo-electrice ar putea fi asigurata prin construirea unor centrale de congenerare de inalta eficienta. Videanu a precizat ca fondurile pentru demararea acestor proiecte ar putea proveni din valorificarea disponibilului de unitati de CO2 alocate Romaniei, Ministerul Economiei fiind abilitat de Guvern sa se ocupe de acest proces. „Sunt bani care, conform protocolului de la Kyoto, pot fi utilizati pentru a sprijini comunitatile locale in ideea de a realiza aceasta cogenerare de inalta eficienta”, a precizat Videanu anul trecut. Ministrul economiei a mai afirmat atunci ca transferul CET-urilor catre administratiile publice locale s-a facut printr-un proces insuficient fundamentat si ca pentru rezolvarea problemei termoficarii din aceste orase este nevoie de un proiect unitar la nivel national. Recent, Ministrul Administratiei, Vasile Blaga, a anuntat ca centralele termoelectrice ar putea trece, pentru o perioada determina, la Ministerul Economiei pentru a fi modernizate. „Ideea care este agreata de toti este cea propusa de domnul Videanu vis-a-vis de preluarea lor, pentru o perioada de timp, in administrarea Ministerului Economiei pentru modernizare, utilizand surse pe care le vom gasi impreuna cu Ministerul Mediului, si pana la urma din nou sa le transmitem in administrarea autoritatilor locale„, a precizat Blaga. Guvernul mai ia in calcul si ideea inchiderii a jumatate din CET-urile din orase si inlocuirea lor cu centrale de cogenerare de inalta eficienta. Practic, prin acest transfer, poate fi mai bine justificata necesitatea gestionarii de catre Ministerul Economiei a unor sume importante de bani obtinuti din vanzarea unitatilor de CO2.

„Va trebui sa punem la punct un plan national de modernizare a intregului sistem de producere a energeie termice in Romania, pentru ca este la pamant. Nu s-a intamplat aproape nimic desi au fost transferate acum cativa ani, in timpul guvernarii Nastase, cu datorii cu tot si s-au acumulat in timp. Nu a fost nicio gandire coerenta la nivel national si au fost dezvoltate grupuri de producere energie termica care nu au ce face vara, sarind din lac in put„, a explicat Vasile Blaga motivul preluarii CET-urilor de catre Ministerul Economiei.

Centralele de termoficare pot atrage si alte surse de bani in cazul in care cele vechi sunt

„Ideea care este agreata de toti este cea propusa de domnul Videanu vis-a-vis de preluarea lor, pentru o perioada de timp, in administrarea Ministerului Economiei pentru modernizare, utilizand surse pe care le vom gasi impreuna cu Ministerul Mediului, si pana la urma din nou sa le transmitem in administrarea autoritatilor locale

Vasile Blaga

inlocuite cu unele noi si eficiente. Anul trecut, a fost aprobata o schema de ajutor de stat acordat producatorilor de energie electrica si termica ce detin sau exploateaza comercial centrale de cogenerare de inalta eficienta. Sprijinul va fi acordat lunar beneficiarului, sub forma unui „bonus”, pentru fiecare unitate de energie electrica produsa in cogenerare si vanduta pe piata concurentiala. Bugetul schemei este de 17,23 miliarde de lei (4,06 miliarde de euro) pentru perioada 2010-2023, pentru 500 de agenti economici.

„La ora actuala, CET-urile sunt in prag de faliment”, a declarat pentru HotNews.ro Aureliu Leca, seful catedrei UNESCO de Energie si Mediu de la Universitatea Politehnica. Potrivit acestuia, ideea transferului la Ministerului Economiei ar putea fi buna in conditiile in care autoritatile locale s-au dovedit pana acum „nepricepute” in administrarea CET-urilor. Cea mai buna solutie, in opinia lui Leca, este inlocuirea centralelor vechi cu cele de cogenerare.

Cele mai multe centrale sunt vechi de 40-50 de ani

Cele mai multe centrale sunt ineficiente si au acumulat datorii imense, fapt care le face candidate la inchidere. De altfel, au termen pana in 2013 sa se alinieze normelor de mediu impuse de Uniunea Europeana. Cele 35 de CET-uri din orase au acumulat pana anul trecut datorii de peste 2 miliarde de lei la bugetul de stat, bugetele locale si furnizorii de combustibil. In aceste conditii, anul trecut, Guvernul le-a intins o mana de ajutor alocand peste 160 milioane de lei pentru stergerea unor datorii la 23 de CET-uri. Pentru multe autoritati locale, aceste centrale sunt o povara mai ales ca sunt cazuri in care subventiile pentru incalzire, din fonduri locale, depasesc 50%. Sistemele centralizate de incalzire deservesc, in prezent, peste 1.600.000 de apartamente, din care 571.000 se afla in Bucuresti. Cele mai multe sunt construite prin anii ’60-’70. Cu toate acestea, statul a considerat ca inca pot fi mentinute in functiune, chiar daca este nevoit sa pompeze sume mari de bani in ele. Sistemele sunt realizate dupa tehnologii anterioare crizei energetice din 1972, au randamente scazute, pierderi intre 25% si 35% si costuri ridicate de productie.

Situatia emisiilor de gaze cu efect de sera in Romania

• Romania este Parte atat la Conventia-cadru a Natiunilor Unite asupra Schimbarilor Climatice (UNFCCC), cat si la Protocolul, la aceasta Conventie, semnat la Kyoto. Valoarea angajamentului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera (GHG) asumat de catre Romania este de 8% fata de anul de baza 1989.
• Fiecare stat inclus in Anexa B a Protocolului de la Kyoto are dreptul sa emita o anumita  cantitate de emisii de GHG in conformitate cu cantitatea atribuita prin Protocol. Unitatile cantitatii atribuite (AAU) sunt efectiv inregistrate, tranzactionate si urmarite prin Registrului National al emisiilor de GHG (1 AAU = 1 tona CO2 echivalent). Cantitatea atribuita este proprietatea privata a statului roman.
• Conform ultimului inventar national al emisiilor de GHG  transmis Comisiei Europene, nivelul emisiilor de GHG din anul 2008 (145 milioane tone CO2 echivalent) este cu circa 38% mai scazut decat valoarea tinta medie prevazuta de Protocolul de la Kyoto in perioada 2008-2012.
• Astfel, in concordanta cu proiectiile emisiilor de GHG pentru perioada 2008-2012, Romania isi va indeplini angajamentul de reducere cu 8% a emisiilor, fara  masuri suplimentare de reducere.