Curtea Constituțională a publicat motivarea privind pensiile speciale ale magistraților. Ce spune CCR despre obiecțiile ridicate de ÎCCJ / Doi judecători au avut opinie separată / Legea a apărut și în Monitorul Oficial

Decizia Curții Constituționale privind legea care reformează pensiile speciale ale magistraților a fost publicată oficial pe site-ul CCR, iar la scurt timp a apărut și în Monitorul Oficial. Legea va ajunge pe masa președintelui Nicușor Dan, șeful statului urmând să decidă dacă o va promulga.

• Decizia CCR privind constituționalitatea legii, care stabilește și că pensia unui fost magistrat nu poate fi mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat, a fost luată, pe 18 februarie, cu 6 voturi la 3, după ce Curtea Supremă condusă de judecătoarea Lia Savonea a contestat legea în luna decembrie a anului trecut.
• Legea crește treptat și vârsta de pensionare a magistraților, până când va ajunge la 65 de ani (în termen de 15 ani de la intrarea în vigoare a legii)
• După publicarea în Monitorul Oficial, președintele Nicușor Dan are la dispoziție 10 zile să promulge legea, conform Articolului 77 din Constituție.

UPDATE ora 19.12: Motivarea deciziei CCR privind constituționalitatea legii privind pensiile magistraților a fost publicată, joi seară, și în Monitorul Oficial al României.

De acum, președintele Nicușor Dan are la dispoziție 10 zile pentru a promulga legea, conform Constituției.

Știrea initială: Decizia CCR, care conține și motivarea, se întinde pe 40 de pagini.

Motivarea CCR: Înalta Curte nu are „competența” de a verifica oportunitatea politicilor promovate de Guvern

CCR stabilește în motivarea deciziei că „nu are competența de a examina oportunitatea inițierii unui demers legislativ și nici de a cuantifica impactul bugetar pe care le au măsurile legislative promovate sau care ar trebui promovate”.

„De asemenea, Curtea Constituțională nu are nici competența de a stabili măsurile legislative ce trebuie promovate. Ca atare, Curtea nu poate controla calculele de natură financiară prezentate de Guvern în expunerea de motive a legii sau în punctul de vedere formulat și nici nu are competența de a verifica oportunitatea diverselor politici publice promovate, cum nici Înalta Curte de Casație și Justiție nu își poate aroga această prerogativă”, conform CCR.

CCR: „Pensia de serviciu nu e eliminată pentru nicio categorie”

CCR a stabilit că nu poate „condiționa reforma realizată cu privire la pensiile de serviciu din domeniul justiției de reforma pensiilor de serviciu ale altor categorii de personal”, pentru că este „decizia exclusivă a Guvernului/Parlamentului, după caz, să stabilească oportunitatea și momentul în care aceste reforme vor fi realizate, indiferent de data de la care ele își vor produce efectele”.

Generațiile viitoare de magistrați care vor intra la pensie „vor putea opta între pensia de serviciu stabilită de legea criticată și pensia contributivă din sistemul general de pensii publice în acord cu art.211 alin.(6) din Legea nr.303/2022”: „Ca atare, astfel cum Curtea deja a stabilit, pensia de serviciu nu este eliminată pentru nicio categorie de personal din sistemul justiției”.

Curtea Constituțională a stabilit că „nici Constituția și nici vreun instrument juridic internațional nu prevăd cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane”:

„Acesta se stabilește prin legislația națională. În aceste condiții, legiuitorul poate să prevadă și o limită minimă a cuantumului pensiei, precum și plafonul maxim al acesteia. Dreptul la respectarea bunurilor nu poate fi înțeles în sensul că îndreptățește o persoană la o pensie într-un anumit cuantum. De asemenea, cuantumul pensiei reprezintă un bun numai în măsura în care acesta a devenit exigibil”.

De ce nu a vrut CCR să ceară o opinie de la Curtea de Justiție a UE, așa cum ceruse Curtea Supremă

CCR spune că „procedura de sesizare” a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu o cerere „reprezintă un mecanism de cooperare între CJUE și instanțele statelor membre, prin intermediul căruia CJUE furnizează instanțelor naționale elementele de interpretare a dreptului Uniunii Europene de care acestea au nevoie pentru a soluționa litigiul cu care sunt sesizate”.

„CJUE nu este chemată să se pronunțe asupra conformității unei norme de drept intern cu dispozițiile dreptului Uniunii Europene și nici să furnizeze avize consultative cu caracter general”, argumentează Curtea.

„Adresarea unei întrebări preliminare către CJUE, în acest cadru procesual, ar transforma jurisdicția europeană într-un organ consultativ care ar exprima o opinie în cadrul procesului legislativ derulat într-un stat membru, ceea ce este inadmisibil”, au explicat judecătorii CCR respingerea cererii făcute de Curtea Supremă, condusă de Lia Savonea.

Ce spun judecătorii CCR care au votat împotriva legii

Judecătorii CCR Cristian Deliorga și Gheorghe Stan au motivat în opinia lor separată de ce au votat împotriva proiectului de lege.

Cei doi susțin că stabilirea cuantumului pensiei ca fiind cel mult 70% din ultimul salariu net încasat „îndepărtează în mod vădit de standardele stabilite în jurisprudența Curții Constituționale”.

„Astfel, prin Decizia nr.900/2020, Curtea a statuat că pensia de serviciu a magistraților constituie o componentă esențială a statutului acestora și o garanție a independenței justiției, fiind menită să asigure menținerea unui nivel al veniturilor cât mai apropiat de cel realizat în perioada de activitate. În același sens, prin Decizia nr.467/2023, Curtea a reafirmat că legiuitorul poate interveni asupra modului de calcul al pensiilor de serviciu, însă fără a afecta substanța dreptului și fără a conduce la diminuări care să compromită rolul constituțional al acestei instituții sau să o transforme într-un beneficiu pur formal”, au argumentat cei doi judecători.

„Beneficiul specific statutului magistratului devine iluzoriu”

Cei doi judecători CCR cu opinia separată mai spun că „mecanismul instituit de lege conduce, în mod indirect, la lipsirea de efecte a pensiei de serviciu, întrucât, în numeroase situații, pensia contributivă din sistemul public va depăși cuantumul pensiei de serviciu astfel plafonate”: „Într-o asemenea ipoteză, beneficiul specific statutului magistratului devine iluzoriu, fiind absorbit de regulile sistemului general de pensii, contrar celor reținute de Curte în deciziile menționate, care subliniază necesitatea menținerii caracterului efectiv al pensiei de serviciu”.

Cei doi judecători spun că „ne punem întrebarea care mai este rațiunea adoptării unei asemenea legi al cărei titlu vizează acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, atâta vreme cât pensia de serviciu este în fapt anulată, iar noua lege ignoră statutul constituțional al magistraților”.

„Se ridică, astfel, problema coerenței și finalității reglementării, respectiv dacă aceasta urmărește în mod real reformarea sistemului sau, dimpotrivă, conduce la golirea de conținut a unei instituții juridice consacrate atât legislativ, cât și constituțional”, conform lui Stan și Deliorga.

„Reglementarea are un caracter vădit subiectiv și selectiv”

Cei doi judecători care au votat împotriva legii spun că „deși proiectul de lege își justifică intervenția prin necesitatea corectării inechităților dintre „toți beneficiarii de pensii plătite din fonduri publice”, reglementarea are un caracter vădit subiectiv și selectiv”.

„Astfel, proiectul nu aduce nicio modificare pensiilor de serviciu ale altor categorii profesionale reglementate prin acte normative distincte, precum personalul militar și asimilat (din cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Protecție și Pază și Serviciului de Telecomunicații Speciale), personalul diplomatic, membrii Curții de Conturi, funcționarii parlamentari, precum și alte categorii de beneficiari ai pensiilor speciale”, au mai punctat cei doi.