Declarația adoptată la București de liderii europeni participanți la summitul B9. Motivul abținerii Ungariei
Liderii țărilor NATO din formatul B9 și ai țărilor nordice din Alianță au adoptat o declarație în care Rusia este definită drept „cea mai semnificativă și directă amenințare pe termen lung” la adresa NATO. Ungaria a anunțat că își „exprimă o abținere constructivă” față de limbajul convenit de participanți.
Țările semnatare se angajează să consolideze cooperarea în domeniul apărării pe flancul estic al NATO, afirmând că spațiul de la Marea Neagră la Marea Baltică și până în regiunile nordice și arctice reprezintă „o linie strategică” care trebuie apărată de un NATO mai puternic, inclusiv din perspectiva cooperării transatlantice.
„Ne asumăm responsabilități mai mari printr-o partajare sporită a sarcinilor și prin creșterea investițiilor în apărare, pe măsură ce Aliații lucrează pentru atingerea angajamentului de 5% din PIB. Până în prezent, s-au realizat progrese semnificative în întreaga Alianță, unii Aliați atingând deja sau depășind obiectivul de investiții în apărare”, se spune în textul declarației.
Rusia, „o amenințare pe termen lung”
Semnatarii condamnă acțiunile „extrem de conflictuale” ale Rusiei împotriva aliaților și partenerilor NATO, precum sabotaje, atacuri cibernetice, încălcări ale spațiului aerian și alte atacuri hibride.
„Rusia este și va rămâne cea mai semnificativă și directă amenințare pe termen lung la adresa securității Aliaților. Având în vedere mediul de amenințări, NATO trebuie să se concentreze asupra sarcinii fundamentale a apărării colective, inclusiv printr-o postură robustă de apărare avansată. Ne menținem angajamentul de a ne asigura că planurile de apărare ale NATO sunt complet dotate cu resurse și de a îndeplini obiectivele privind capabilitățile, mobilitatea și activarea militară, inclusiv extinderea sistemului NATO de conducte de combustibil către Flancul Estic”, se arată în declarația comună.
Țările NATO reunite la București anunță menținerea angajamentului de protejare a infrastructurii maritime critice și a libertății de navigație, inclusiv prin misiunile Baltic Sentry și Arctic Sentry.
„Extinderea în continuare a bazei industriale de apărare transatlantice, inclusiv prin creșterea capacității de producție, lanțuri de aprovizionare mai rezistente, achiziții multinaționale eficiente, investiții susținute în cercetare și inovare și valorificarea lecțiilor învățate prin cooperarea strânsă cu Ucraina, este esențială pentru a face față provocărilor actuale în materie de securitate”, este un alt angajament al țărilor nordice și din B9.
Acestea reafirmă condamnarea războiului declanșat de Rusia și sprijinul pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional. Totodată, se spune că sprijinulpentru Kiev, inclusiv cu armament, reprezintă o investiție pe care țările din flancul estic al NATO o fac în propria securitate.
„Aliații B9 și Nordici susțin o pace justă și durabilă în Ucraina, în conformitate cu dreptul internațional și în baza unor garanții de securitate solide și credibile. Salutăm eforturile de pace continue ale Statelor Unite, susținute de Aliați și parteneri, și felicităm Ucraina pentru angajamentul său constructiv”, se mai spune cu referire la Ucraina.
În declarație este menționată și Republica Moldova, în paragraful în care statele participante se angajează să aprofundeze colaborarea cu „partenerii cheie”.
„Suntem uniți și pregătiți să continuăm să asigurăm o Alianță mai capabilă de luptă, mai rezistentă și mai bine pregătită, mereu gata să apere fiecare centimetru din teritoriul Aliat. Obiectivul nostru strategic principal este să oferim mai mult pentru securitatea euro-atlantică”, se încheie textul declarației.
„Abținerea constructivă” a Budapestei
Într-o notă de subsol se spune că documentul nu a fost semnat de către reprezentanții Ungariei: „Ungaria dorește să își exprime o abținere constructivă. În acest sens, Ungaria nu este în măsură să susțină actuala formulare a declarației ca limbaj convenit. Orice decizie privind utilizarea acestui limbaj convenit în viitor va fi luată de viitorul guvern al Ungariei.”
Ulterior, departamentul de comunicare publică al Administrației Prezidențiale a precizat că abținerea Budapestei este legată de faptul că se află într-o perioadă de tranziție de la un guvern la altul.
„La momentul finalizării negocierii textului declarației, ca de altfel nici astăzi, Ungaria nu avea un Guvern investit, în consecință nu au avut instrucțiuni dacă să se asocieze sau nu. Abținerea este constructivă, așa cum scrie și în textul declarației și este un pas înainte față de poziția anterioară a Ungariei care era una de respingere. Mesajul delegației Ungariei este unul pozitiv”, se spune în precizarea transmisă de la Palatul Cotroceni.