Deficit bugetar de 2,34% din PIB la jumătatea anului / Ministerul Finanțelor arată spre excepțiile din construcții, agricultură și industria alimentară

România a înregistrat un deficit bugetar de 2,34% din PIB, în primele șase luni din acest an, în ușoară creștere față de luna anterioară (2,32%), dar cu 0,67 puncte procentuale peste cel din aceeași perioadă din 2022. Țara noastră se află în procedură de deficit excesiv și riscă suspendarea unor fonduri dacă nu se încadrează în ținta de deficit de 4,4% din PIB.

Ca valoare, România s-a întins în prima jumătate a anului mai mult decât îi e plapuma cu 37,2 miliarde lei la mijlocul anului.

Conform notei Ministerului Finanțelor (MF), veniturile totale au însumat 242,74 mld lei în primele șase luni ale anului curent, în creștere cu 12% (an/an). O creștere care a fost influențată de creșterile salariale (care s-au tradus prin măriri ale încasărilor din impozitul pe salarii și venit, contribuțiile de asigurări), însă pe partea de încasări din TVA, încetinirea consumului și-a spus cuvântul. Finanțele „împachetează” elegant această scădere a consumului, spunând așa: „Dinamici pozitive, însă mai temperate, se observă în cazul TVA – pe fondul decelerării bazei macroeconomice relevante (explicată printr-un efect de bază ridicat aferent anului trecut)”

La capitolul venituri, Ministerul Finanțelor amintește de excepțiile din sectorul construcțiilor, agriculturii și industriei alimentare, lucru care afectează negativ veniturile.

Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 9,2%, sub evoluția fondului de salarii din economie (14,9% ), dinamica acestei categorii de încasări fiind influențată de extinderea în sectorul agricol și industria alimentară a facilității acordate salariaților din construcții, de noile măsuri fiscale privind modificarea deducerilor personale introduse prin O.G. nr. 16/2022, respectiv neimpozitarea sumei de 200 lei/lună pentru salariații care încasează salariul minim brut.

Contribuțiile de asigurări au înregistrat 76,75 mld lei, în creștere cu 12,1% (an/an). Ca și în cazul impozitului pe salarii, dinamica acestora s-a situat sub evoluția fondului de salarii din economie, ca efect al extinderii în sectorul agricol și industria alimentară a facilității acordate salariaților din construcții, conform Legii nr. 135/2022, al măsurii privind încetarea de la plată a CASS pentru veniturile din pensii mai mari de 4.000 lei și restituirea, începând cu 1 martie 2023, a sumei reținute cu titlul de CASS din veniturile din pensii, respectiv neincluderea în baza lunară de calcul a contribuțiilor sociale obligatorii a sumei de 200 lei/lună pentru angajații care încasează salariul minim brut pe țară.

Reamintim că în discuțiile politice se ia în calcul restrângerea acestor excepții (facilități) prin plata CASS, deoarece persoanele din acele sectoare beneficiază de servicii de sănătate.

Conform MF, cheltuielile bugetului au fost de aproape 280 miliarde de lei, mai mari cu 16,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile de personal au depășit 63 mld lei, crescând cu 8,1%.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost de circa 36 mld lei, în creștere cu 12,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 15,95 mld lei. Procentul din PIB alocat în buget pentru plata dobânzilor a crescut de la circa 1% din PIB în perioada 2018-2019 la peste 2% din PIB în perioada 2023-2024, a arătat Ionuț Dumitru, economist șef la Raiffeisen Bank, în cadrul unui seminar la sediul BNR. Dobânzile la datoria publică consumă cam aproape 9% din ce încasăm din taxe și impozite, față de o medie europeană mult mai mică. Și de aici avem clar o concluzie: avem o bază foarte mică de colectare la care ne raportăm. Aceste venituri mici reprezintă o problemă structurală majoră pe care nu putem să o mai ocolim în anii următori, a atras atenția Ionuț Dumitru.

Cheltuielile cu asistența socială au fost deaproape 100 de mld lei în creștere cu 11,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2023, a punctului de pensie cu 12,5%.

Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele șase luni ale anului 2023 au înregistrat o creștere cu 0,6 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2022, de la 17% din PIB la 17,6% din PIB.