Deficitul bugetar după primele 7 luni urcă la 76,4 miliarde de lei, dar rămâne la peste 4% din ceea ce produce economia

Execuția bugetului general consolidat în primele șapte luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit de 76,44 mld lei, respectiv 4,04% din PIB față de deficitul de 71,04 mld lei, fiind la același nivel, respectiv de 4,04% din PIB aferent celor șapte luni ale anului 2024, au transmis joi oficialii Ministerului de Finanțe.

Veniturile totale au însumat 370,77 mld lei în primele șapte luni ale anului 2025, înregistrând o creștere de 11,8% (an/an).

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 447,21 mld lei au crescut în termeni nominali cu 11,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu salariile au însumat 99,72 mld lei, în creștere cu 7,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 5,3% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 53,59 mld lei, în creștere cu 0,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 1,8% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 31,71 mld lei, cu 9,83 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.

Analiștii se așteaptă ca deficitul să depășească 8% din PIB în acest an

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 147,54 mld lei în creștere cu 14,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cacestora a fost influențată, în principal, de recalcularea pensiilor și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale.

În ciuda reformelor fiscale agresive și a tentativelor de a îmbunătăți eficiența administrației publice, ținta de deficit a Guvernului (de 7% din PIB pentru 2025) pare de neatins. Analiștii UniCredit se așteaptă ca deficitul să depășească 8% din PIB în acest an, notează un raport asumat de senior economistul Anca Maria Negrescu, Iulia Corlanescu și Alexander Ragea. Cu toate acestea, spun autorii, agențiile de rating nu vor penaliza România.

Se așteaptă ca banca centrală să mențină ratele actuale de dobândă la ședința din 8 august, deoarece creșterile de taxe implementate de la 1 august vor duce la o accelerare puternică a ratei inflației.

Deficitul bugetar al României a urcat la 3,68% din PIB în prima jumătate a anului 2025, în creștere față de 3,62% în aceeași perioadă a anului trecut, pe măsură ce guvernul se străduiește să echilibreze cheltuielile (în creștere) cu încetinirea creșterii veniturilor.

Deficitul a ajuns la 69,8 miliarde lei în primele șase luni, reprezentând o creștere de aproape 10% în termeni nominali față de cele 63,7 miliarde lei înregistrate în prima jumătate a anului 2024, conform datelor oficiale.

Creșterea veniturilor a încetinit la 12,7% an la an (de la 13,6% la sfârșitul lunii mai) în timp ce creșterea cheltuielilor a rămas relativ stabilă la 12,1% anual.

Deteriorarea fiscală vine în ciuda anunțului primului ministru Ilie Bolojan din 9 iulie privind primul pachet cuprinzător de consolidare, care include un mix de reduceri rapide ale cheltuielilor și măsuri de creștere a veniturilor implementate de la 1 august.

Reforme fiscale agresive

Pachetul include creșteri semnificative de taxe în mai multe sectoare. Cota standard de TVA a fost majorată la 21% de la 19%, în timp ce cotele reduse de TVA aplicabile anterior la bunurile esențiale, inclusiv alimente, medicamente, energie, horeca, cărți și cultură, au fost crescute la 11% de la 5-9%.

Măsurile suplimentare includ o creștere de 10% a accizelor la combustibili, alcool, tutun procesat și produse cu conținut ridicat de zahăr, alături de taxe mai mari pe jocurile de noroc și o majorare a taxei pe cifra de afaceri din sectorul bancar la 4% de la 2%.

Guvernul a introdus, de asemenea, o contribuție de asigurări sociale de 10% pentru pensiile care depășesc 3.000 lei, extinzând baza de impozitare pentru beneficiile de pensionare, mai spun autorii raportului.