Deficitul scade, dobânzile cresc: statul plătește în plus pe datorie de peste două ori cât economisește la salarii
Execuția bugetară la nouă luni arată o consolidare reală, dar construită mai ales pe taxe mai mari și pe fonduri europene. Ultimul trimestru va arăta dacă ajustarea se menține.
Bugetul general consolidat a încheiat primele nouă luni din 2026 cu un deficit de 78,3 miliarde de lei, adică 3,81% din PIB, potrivit datelor publicate luni de Ministerul Finanțelor.
În aceeași perioadă a anului trecut, deficitul era de 102,47 miliarde de lei, adică 5,31% din PIB. Reducerea este de 24,17 miliarde de lei.
Veniturile au crescut cu 11,9%, până la 522,69 miliarde de lei. Motorul a fost TVA: încasările nete au urcat cu 24,8%, la 118,27 miliarde de lei, pe fondul majorării cotelor prin Legea nr. 141/2025. Fondul de salarii din economie a crescut, în schimb, cu doar 3,2%. Cu alte cuvinte, statul încasează mai mult în primul rând pentru că a ridicat taxele, nu pentru că economia produce mult mai mult. Fondurile europene au adus și ele un plus important: 48,95 miliarde de lei, cu 39,8% peste anul trecut.
Cheltuielile de personal au scăzut cu 4,43 miliarde de lei, după tăierea unor sporuri și plafonarea salariilor din sectorul public.
Cheltuielile cu dobânzile au crescut însă cu 10,69 miliarde de lei, până la 50,63 miliarde, adică 2,5% din PIB, iar asistența socială, de 187,93 miliarde de lei, a rămas practic la nivelul de anul trecut în termeni nominali.
Investițiile finanțate din bani naționali au scăzut
Investițiile au ajuns la 107,77 miliarde de lei, cu peste 25 de miliarde mai mult decât anul trecut. Aproape două treimi din această sumă (65,6%) provin din fonduri europene pentru perioada 2021–2027 și din PNRR. Investițiile finanțate din bani naționali au scăzut. Ministerul pune scăderea pe seama plăților excepționale de la începutul lui 2025, printre care restanțe la programele naționale și aportul la capitalul Carpatica Feroviar. Astfel, creșterea investițiilor publice depinde aproape în întregime de Bruxelles.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a recunoscut că presiunile rămân. „Ultimul trimestru este decisiv: ne menținem angajamentul față de ținta de deficit de 6,2% din PIB, iar fiecare decizie din această perioadă — de la rectificarea bugetară până la construcția bugetului pentru 2027 — va respecta un principiu simplu: nicio cheltuială nouă fără acoperire în venituri certe”, a declarat el.