Departamentul pentru Energie forteaza 6 companii energetice de stat sa contribuie cu cate 4 milioane de euro la proiectele Tarnita-Lapustesti si cablul submarin Romania-Turcia
Guvernul Romaniei incerca de foarte multi ani sa puna pe picioare doua mari proiecte energetice: Centrala Hidroelectrica cu Acumulare prin Pompaj Tarnita-Lapustesti si Cablul de interconectare submarin 400Kv Romania -Turcia. Insa, entuziasmul investitorilor fata de aceste proiecte a fost foarte redus, poate si din cauza costurilor prea ridicate in raport cu oportunitatea lor. Departamentul pentru Energie condus de ministrul Constantin Nita a gasit o solutie: obligarea principalelor companii energetice de stat sa contribuie la aceste proiecte. Practic, fiecare companie va trebui sa scoata in 2014 cate patru milioane de euro pentru constituirea a doua companii de proiect care, mai departe, vor cheltui sume importante pe studii de fezabilitate sau actualizarea lor.
Potrivit unor surse din domeniu, Constantin Nita ar fi cerut si companiilor private sa contribuie, insa acestea au refuzat. Fiind private, nu pot fi obligate sa intre intr-un proiect sau altul. Astfel, Departamentul pentru Energie s-a reorientat catre companiile de stat. Pentru compania de proiect Hidro Tarnita trebuie sa contribuie in acest an sase companii, CE Hunedoara, Electrica, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz si CE Oltenia, cu cate 2 milioane de euro. Pentru infiintarea companiei de proiect privind cablul submarin trebuie sa se implice sapte companii, Transelectrica, CE Hunedoara, Electrica, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz si CE Oltenia, cu cate 2 milioane de euro. Vezi documentele atasate.
Informatiile legate de infiintarea a doua companii de proiect sunt cuprinse in doua documente publicate pe site-ul Nuclearelectrica. Aceasta supune aprobarii in sedinta AGA din 11 martie participarea companiei la constituirea celor doua companii de proiect.
CE Hunedoara, Electrica, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz si CE Oltenia trebuie sa scoata cate 2 milioane de euro pentru societatea Hidro Tarnita
Guvernul Romaniei a aprobat pe 16 octombrie 2013 un memorandum cu tema „Obiectivul de Investitii Centrala Hidroelectrica cu Acumulare prin Pompaj (CHEAP) Tarnita-Lapustesti”. Pe 1 noiembrie 2013 a fost infiintata societatea de proiect Hidro Tarnita SA, avand ca actionari Complexul Energetic Hunedoara si Electrica SA. La constuirea societatii, Electrica si CE Hunedoara au subscris cate 575 actiuni in valoare de cate 57.000 lei.
Dupa inregistrarea societatii ar urma majorarea capitalului social prin contributia urmatoarelor societati: CE Hunedoara, Electrica, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz si CE Oltenia. Capitalul social va trebui sa reprezinte echivalentul in lei a 12 milioane de euro, respectiv cate 2 milioane de euro pentru fiecare dintre cei 6 actionari.
La o data care va fi agreata in unanimitate de toti actionarii, Hidroelectrica va aduce drept aport in natura elementele din lucrarile pre-proiect, fiecare dintre ceilalti actionari putandu-si exercita dreptul de preemtiune.
Departamentul pentru Energie a transmis o scrisoare pe 10 ianuarie 2014 prin care informeaza societatile in cauza ca pe 12 decembrie 2013 a fost declansata etapa a doua de constituire a companiei de proiect, adica majorarea capitalului social. Companiile sunt „invitate” sa participe la aceasta etapa a majorarii capitalului social al societatii „Hidro Tarnita”. Astfel, Departamentul pentru Energie, in calitate de actionar majoritar a solicitat convocarea AGA pentru aprobarea participarii la majorarea de capital. In cazul Nuclearelectrica, AGA va avea loc pe 11 martie. Nuclearelectrica va trebui sa plateasca 8,9 milioane de lei pana la sfarsitul lui 2014: 30% pana pe 30 aprilie si restul pe 31 decembrie.
Tarnita- Lapustesti este un proiect mamut de 1,2 miliarde de euro a carui rentabilitate este discutabila. Dintr-o inregistrare obtinuta de HotNews.ro a sedintei Consiliului de Supraveghere (CS) al Hidroelectrica din 22 octombrie reiese ca nu s-a demonstrat pana acum oportunitatea acestui proiect. „Indicatorii (n.red.tehnico-economici)sunt prosti toti, de aceea nimeni nu-i scoate pe masa”, spunea Remus Borza, presedintele CS din acel moment, conform inregistrarii. „O fi el proiect strategic, dar banii ii va da compania asta (…) Noi va trebui sa ne-o fundamentam in functie de niste indicatori tehnico-economici. Eu in Hidroelectrica nu am vazut acei indicatori. Nu avem un studiu care sa ne demonstreze utilizatea acestui proiect si profitabilitatea ei in aceasta companie. Noi pana acum am bagat bani in consultanta, dar nu a existat o decizie a AGA care sa aprobe acest proiect pe niste indicatori obiectivi”, spunea si Oana Truta, membru CS. Legat de proiect in sine, nici Remus Borza nu crede in oportunitatea lui. „E clar ca pe avionele astea doar chinezii pot sa intre la finantare, ca restul nu sunt nebuni. Indicatorii sunt prosti toti, de aceea nimeni nu-i scoate pe masa. Este ca si in aia cu Bechtel: 1,4 mld euro pe 40 km de autostrada. Indicatorii sunt prosti. Siguri ca multi vor sa ramana in istorie cu o ctitorie si asa cum Stefan cel Mare a ramas cu manastirile, altii vor sa ramane cu Tarnita. Dar nu credem in fiabilitatea unui astfel de proiect. Nici nu suntem in masura acum sa ne pronuntam, nici pe indicatori, nici pe oportunitate. Nu este decizia noastra”, a mai afirmat in luna octombrie Remus Borza.
In luna noiembrie, a fost semnata o scrisoare de confort pentru Tarnita-Lapustesti intre compania de proiect Hidro-Tarnita si compania chineza Sinohydro. Proiectul hidrocentralei Tarnita-Lapustesti este evaluat la circa 1,16 miliarde euro fara TVA, costructia urmand a fi realizata pe parcursul a 7 ani.
In luna februarie 2014 ar urma sa fie lansata o procedura de selectie de investitori privati pentru proiect, urmand ca pana la sfarsitul lui 2014 structura actionariatului sa fie definitivata. Studiul de fezabilitate executat de Institutul de Studii si Proiectari Hidroenergetice (ISPH), societate controlata de Dan Ioan Popescu, va fi actualizat si va putea fi disponibil pentru consultare de catre viitori actionari in primul trimestru din 2014, se arata in documentul publicat de Nuclearelectrica. Potrivit acestuia, studiul de fezabilitate si modelul financiar au fost pregatite de Deloitte in perioada 2010-2011, fiind aprobat de Hidroelectrica (contractantul modelului financiar la acea data) in 2011. Modelul are la baza ipotezele generale din studiul ISPH realizat in 2008, iar preturile pe PZU si piata de echilibrare utilizate ca date de intrare in model sunt la nivelul anului 2011. Contractul cu Deloitte va fi transferat catre societatea de proiect.
Transelectrica, Nuclearelectrica, CE Oltenia, Romgaz, Hidroelectrica, Electrica si CE Hunedoara, obligate sa infiinteze o societate de 14 milioane de euro pentru cablul submarin Romania-Turcia
Cablul de interconectare Romania-Turcia este un proiect despre care se vorbeste de peste 10 ani si in care este implicata compania nationala de transport Transelectrica. Nimic nu s-a concretizat in acest sens, mai ales ca sunt probleme legate de traseul cablului. Trebuie ocolite apele teritoriale ale Bulgariei crescand, astfel, costurile. In 2011, costurile erau estimate la 600 milioane de euro. Acum ar putea fi mai mult. Departamentul pentru Energie a considerat ca pe langa Transelectrica trebuie sa implice si celelate companii de stat din domeniul energetic: Nuclearelectrica, CE Oltenia, Romgaz, Hidroelectrica, Electrica si CE Hunedoara. De altfel,Constantin Nita reprosa public, in luna mai 2013, companiilor private ca nu vor sa contribuie la constructia acestui cablu. „Nu am vazut investitori care sa vina sa spuna ‘ne interseaza sa investim in capacitatea de transport”. Am vorbit cu ministrul energiei din Turcia si mi-a spus ca imi ia cata energie ii dau, Turcia este dispusa sa cumpere. De ce nu au investit si in cablul submarin daca au bagat un miliard in eoliene”, spunea Nita anul trecut. In conditiile in care investitorii privati nu se inghesuie sa investeasca in interconectare, Constantin Nita impune companiilor de stat sa vina cu contributii din propriile bugete.
Potrivit Programului de Guvernare al Romaniei pentru perioada 2013-2017, cablul de interconectare submarin 400 Kv Romania-Turcia este considerat un proiect prioritar. Pe 16 decembrie 2013, Guvernul Romaniei a aprobat un memorandum privind acest proiect. Departamentul pentru Energie, in calitate de actionar, a solicitat printr-o scrisoare din 23 ianuarie 2014 convocarea Adunarii Generale a Actionarilor,se arata intr-un document publicat de Nuclearelectrica. In sedinta AGA trebuie sa se aprobe acordul de principiu privind realizarea proiectului cablului de interconectare Romania-Turcia. Contributia fiecarei companii pentru relizarea Companiei de proiect „HVDCC Romania-Turcia SA”, deci si a Nuclearelectrica, va fi de doua milioane de euro. In total, capitalul social initial va fi de 14 milioane de euro. Pentru majorari ulterioare ale capitalului social va fi un aport in natura al actionarului Transelectrica reprezentand studii, servicii si documentatii aferente, achizitionate si platite anterior datei de infiintare a companiei de proiect. De asemenea Departamentul pentru Energie va veni cu un aport in numerar la o valoare care sa-i asigure, ca si nou actionar, detinerea unei participatii directe de 5%.
Potrivit memorandumului din decembrie, Compania de proiect va fi o companie mixta romano-turca, fiecare parte detinand 50%, care va fi responsabila de reevaluarea si actualizarea studiului de fezabilitate, inclusiv marirea capacitatii de export de la 800 la 1.600 MW, precum si de asigurarea finantarii, constructiei si operarii proiectului.
Reamintim ca Nuclearelectrica estimeaza rezultate mult mai slabe in 2014 fata de 2013. Potrivit proiectului de buget pe 2014 care va fi discutat in sedinta AGA din 11 martie, profitul net va fi de doar 27,9 milioane de lei fata de 456,7 milioane de lei in 2013, adica de circa 16 ori mai mic. Veniturile vor fi de doar 1,8 miliarde de lei fata de 2,3 miliarde lei in 2013, in conditiile in care Nuclearelectrica este nevoita sa vanda o mare parte din energie la un pret reglementat mult sub cel de pe piata. Pe de alta parte, cresc cheltuielile cu taxele si impozitele. Nuclearelectrica va fi nevoita sa plateasca la acest capitol cu 102 milioane de lei mai mult decat in 2013 din cauza „taxei pe stalp” introduse recent de Guvern.
INTERVIURILE HotNews.ro